Manifestanţii basci, în Paris, cer drepturi pentru deţinuţii ETA
Protest în Paris pentru drepturile deţinuţilor ETA, 9 decembrie 2017. (Captură Imagine)
Mii de manifestanţi au protestat în Paris solicitând reducerea sentinţelor de condamnare la închisoare pentru membrii grupului separatist basc ETA. Ei susţin că guvernul trebuie să facă concesii dacă este bine intenţionat în privinţa unui proces de pace.
O mulţime mare de oameni s-a adunat sâmbătă în suburbia pariziană Montparnasse, afişând bannere pe care erau scrise mesaje precum “Pace în Ţara Bascilor”, cerând guvernului francez să trimită prizonierii acasă.
Grupul ETA a ucis peste 850 de persoane în timpul unei campanii sângeroase ce a durat câteva decenii pentru crearea unui stat independent al bascilor în teritoriul nordic al Spaniei şi în sudul Franţei.
În prezent, 305 membri ai grupului basc au primit sentinţe cu închisoarea pentru terorism motivat politic, majoritatea lor în Spania. Aproximativ 60 de persoane se află în închisori franceze.
Organizatorii protestului de sâmbătă susţin că doresc ca autorităţile franceze să mute prizonierii basci – fiind închişi în 20 de închisori diferite, unele aflându-se la aproximativ 600 km distanţă de Ţara Bascilor – mai aproape de casă, sau să fie mutaţi într-o singură închisoare. De asemenea, manifestanţii a cerut ca deţinuţii bolnavi să fie eliberaţi şi să fie abolite regulile care stipulează condiţii de închisoare mai dure pentru membrii ETA.
“Cerem ca legea comună să fie aplicată deţinuţilor basci. De ce deţinuţii basci nu ar trebui să se bucure de aceleaşi drepturi ca alţi deţinuţi?”, s-a întrebat Jean-René Etchegaray, primarul localităţii Bayonne, din Ţara Bascilor din sud-vestul Franţei.
El a menţionat că peste 10.000 de persoane au participat la protestul din Paris, însă poliţia a declarat că numărul participanţilor a fost de aproximativ 6.200.
ETA a pus capăt rebeliunii sale în 2011 şi a predat armele guvernului francez în luna aprilie a acestui an.
Etchegaray a declarat manifestanţilor “calea spre pace este lentă, foarte lentă”, adăugând că “tăcerea” guvernelor din Spania şi Franţa într-un moment în care ETA a renunţat la lupta sa armată este o “insultă”.
“Procesul de pace nu poate continua fără un angajament ferm din partea statului francez”, a menţionat el.
Etchegaray a fost unul dintre politicienii prezenţi la marş. Candidatul prezidenţial socialist Benoit Hamon, care a participat de asemenea la demonstraţie, a afirmat că, din moment ce ETA şi-a predat armele, guvernul francez trebuie să ofere un răspuns de aceeaşi greutate.
