Majoritatea cazurilor de rele tratamente din RM sunt comise de poliţişti

Investigarea plângerilor de rele tratamente adesea este ineficientă, iar în cazurile de condamnare a actelor de tortură, sancţiunile aplicate de judecători sunt prea blânde, afirmă experţi de la Chişinău.
Nu torturii!
Nu torturii! (liberties.eu)

Procuratura Generală a Republicii Moldova anunţă că a finalizat o nouă cauză penală în privinţa a doi inspectori de patrulare care vor compărea pe banca acuzaţilor pentru tratament inuman şi degradant, cu cauzarea de vătămări corporale medii, comise asupra unui conducător auto care a refuzat testul de alcoolemie.

În context, instituţia informează că, potrivit statisticilor, în anul 2017 procurorii au examinat 639 de sesizări despre rele tratamente. Din totalul celor 639 de procese penale, 418 au fost iniţiate în baza plângerilor depuse de cetăţeni, iar în 221 de cazuri investigaţiile au fost demarate la iniţiativa procurorilor, în baza informaţiilor preluate din comunicatele lucrătorilor medicali, inclusiv de la Centrul de medicină legală sau secţiile de internare ale spitalelor, precum şi din publicaţiile mass-media.

În urma examinării sesizărilor, procurorii au dispus începerea urmăririi penale în 103 dosare, dintre care 8 dosare pentru acte de violenţă săvârşite asupra militarilor, 10 cauze pentru pretinse acţiuni de tortură, iar restul - 85 de dosare, pentru tratamente inumane şi degradante.

Procuratura Generală a RM menţionează că în majoritatea cazurilor au fost reclamate acţiunile de tortură sau alte rele tratamente, comise de poliţişti, şi anume: ofiţeri de investigaţii – 20; poliţişti ai Inspectoratului Naţional de Patrulare – 20; carabinieri, poliţişti de frontieră – 16; colaboratori ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) – 9; militari – 8; reprezentanţi ai corpului didactic – 7; lucrători medicali – 4; alte persoane cu funcţii de răspundere, publice sau cu demnitate publică – 3; ofiţeri de urmărire penală – 1 şi alte persoane care activează cu titlul oficial (angajaţi ai agenţiilor de pază, gărzilor populare) – 15.

De menţionat că procurorii nu au făcut publică informaţia cu privire la condamnările poliţiştilor în cazul aplicării torturii, iar potrivit experţilor societăţii civile de la Chişinău, cazurile de rele tratamente persistă şi constituie un fenomen răspândit în Moldova. Acestea sunt aplicate cel mai des de către ofiţerii de poliţie cu scopul de a obţine declaraţii autoincriminatoare de la persoanele reţinute, comportamentul fiind cauzat, printre altele, de indicatorii cantitativi folosiţi timp de mulţi ani la evaluarea performanţelor inspectoratelor de poliţie.

În Republica Moldova toate infracţiunile de tortură sunt investigate de procurori. Chiar dacă anual sunt adresate Procuraturii peste 600 de plângeri în legătură cu fapte de tortură şi rele tratamente, urmărirea penală este începută în aproximativ 20% dintre cazuri. În 2016, au fost pronunţate cinci sentinţe în privinţa a 11 poliţişti, dintre care doar două sentinţe de condamnare la închisoare cu executare.

Mai mult, experţii atenţionează că investigarea plângerilor de rele tratamente adesea este ineficientă. În cazurile de condamnare a actelor de rele tratamente, sancţiunile impuse de către judecători sunt prea blânde, Republica Moldova fiind condamnată la CEDO pe mai multe categorii de rele tratamente.