Macron critică extinderea populismului în UE: „Europa are nevoie de o integrare mai mare, nu mai mică”

Preşedintele francez Emmanuel Macron
Preşedintele francez Emmanuel Macron (Getty Images)

În încercarea de a-şi consolida poziţia de „băiat bun” al blocului european, Emmanuel Macron a vorbit despre intenţia sa de a reduce mişcările populiste din Uniunea Europeană.

Preşedintele francez a susţinut că „incapacitatea Europei de a proteja oameni” este cauza ascensiunii partidelor anti-establishment pe cuprinsul Uniunii Europene.

În plus, el a insistat că singura soluţie este o „Europă mai unită”, şi nu mai multă suveranitate naţională.

Comentând despre decizia istorică a Marii Britanii de a se separa de Bruxelles, Macron a asociat Brexitul cu alte mişcări populiste europene, despre care a afirmat că „se hrănesc din faptul că nimeni nu explică situaţia”.

Liderul francez a făcut afirmaţiile la Roma, după un summit de două zile cu omologul său italian Paolo Gentiloni, care se confruntă cu perspectiva foarte reală a unei înfrângeri electorale în luna martie.

„Uitaţi-vă la situaţia din Europa. De ce câştigă populismul? Ar trebui să vă puneţi această întrebare. Lipsa ambiţiei [europene] este lucrul care a permis populismului să crească”, a afirmat Macron.

De altfel, Macron probabil că nu va putea să realizeze schimbări majore dacă un număr tot mai mare de partide populiste şi anti-establishment devin mai puternice în Europa.

Şi, în timp ce Macron pare să fi convins naţiunile din aşa-zisul “Club Med” – Spania, Grecia, Portugalia, Malta şi Cipru – să se alăture, probabil va avea greutăţi mai mari în a convinge toate cele 27 de state membre.

Macron a mai precizat, după o întâlnire cu liderii Club Med că, „în ceea ce priveşte Uniunea Monetară Europeană şi zona euro, avem opinii într-adevăr apropiate şi o ambiţie reală. Avem o convergenţă clară a punctelor de vedere pentru a avansa în finalizarea unei uniuni bancare şi pentru a ne îndrepta către un buget comun”.

Dar, Macron a recunoscut că următoarea provocare este de a-i „convinge pe partenerili noştri”, adăugând că trebuie luate astfel de măsuri „pentru că trebuie să finalizăm o uniune de finanţare reală care va permite o creştere economică şi o coordonare mai bună a politicilor noastre”.

„Când, în zonele comerciale şi sociale, şi în privinţa graniţelor... avem o Europă care ştie cum să răspundă la nevoile europenilor, atunci populismul scade”, a mai precizat preşedintele francez.

Într-o etalare a suportului pentru premierul Italiei, Macron a menţionat că este foarte încântat de perechea pe care o formează împreună în muncă.

Macron a afirmat: „Doresc să subliniez cât am fost de fericit să lucrez cu Paolo Gentiloni în ultimele câteva luni. Eforturile sale în Italia şi Europa au făcut posibilă crearea unei noi dinamici”.

Italienii votează pe 4 martie, iar Partidul Democrat (PD) de guvernământ, al premierului Gentiloni, este prins într o luptă dificilă împotriva Mişcării populiste 5 Stele (M5S). Sondaje publicate la începutul acestei luni arată că M5S are un avantaj de 4-7%.

PD, un partid de centru stânga, intră în competiţie cu partidul Forza Italia, condus de fostul premier Silvio Berlusconi, care a ocupat locul trei timp de câteva luni.

Pe lângă consolidarea legăturilor dintre Franţa şi Italia, Macron, care a împlinit recent 40 de ani, s-a deplasat la Roma pentru a-şi promova planurile pentru o integrare mai mare între statele UE.

Propunerile sale ambiţioase includ o modificare majoră a instituţiilor blocului, o uniune bancară şi un nou buget al zonei euro care să poată fi folosit pentru a salva financiar economiile UE aflate în dificultate.

Planurile sale au fost deja criticate de unii politicieni olandezi şi premierul francez va avea nevoie de sprijinul deplin al cancelarului german Angela Merkel care, la rândul său, încearcă să formeze un guvern după ce a obţinut un rezultat slab în alegerile din septembrie 2017.

De asemenea, pe lângă planurile lui Macron, 25 de ţări – toate statele membre ale UE, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, care părăseşte blocul – s-au alăturat aşa-numitei cooperări structurate permanente în domeniul apărării (PESCO).

Scopul noii şi nebuloasei structuri este de a determina statele UE să lucreze mai îndeaproape şi să cheltuie mai eficient banii pe proiectele de apărare, inclusiv dezvoltarea de noi arme.

O jumătate de secol de eforturi frustrante de integrare a capabilităţilor europene de apărare, anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi numeroasele atacuri cibernetice care în ultima perioadă au luat amploarea unui război au dat oficial un nou impuls acestei iniţiative.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe