Lovitură pentru UE: Zeman câştigă prima rundă a alegerilor prezidenţiale din Cehia

Preşedintele ceh în exerciţiu, euroscepticul Milos Zeman, câştigă prima rundă a alegerilor prezidenţiale după numărarea majorităţii voturilor.

Votul este considerat ca un referendum în ceea ce îl priveşte pe Zeman, aflat în această funcţie din 2013, care a criticat imigraţia din ţările musulmane şi decizia Germaniei de a accepta un număr mare de imigranţi din Europa.

Zeman, în vârstă de 73 de ani, a obţinut peste 39% dintre voturi, plasându-se în faţa celorlalţi 8 competitori. Pe locul doi se clasează Jiri Drahos, în vârstă de 68 de ani, care a obţinut peste 26 % dintre voturi. Este posibil ca Drahos să meargă umăr la umăr cu Zeman în runda a doua a alegerilor, dacă rezultatele rămân aceleaşi după finalizarea numărării voturilor.

Preşedinţii cehi au puteri executive limitate, însă Zeman şi predecesorii săi au avut o influenţă mare asupra dezbaterilor publice. De asemenea, ei au un rol central în formarea guvernelor.

O victorie a oricăruia dintre principalii rivali ai lui Zeman ar putea însemna că anumite voci din conducerea cehă s-ar putea apropia de mainstream-ul Uniunii Europene.

Zeman, un fost premier de centru stânga şi susţinător al unei Europe federale, a adoptat treptat o atitudine critică la adresa UE, reiterând şi consolidând sentimentul public.

El a obţinut sprijinul unora dintre grupurile politice mainstream, precum Partidul Comunist şi partidul SPD de extremă dreapta, care este anti-UE şi anti-NATO.

Republica Cehă are o mică minoritate musulmană şi a primit doar un număr mic din sutele de mii de imigranţi care doresc să vină în Europa în ultimii ani pentru a scăpa de război sau pentru a duce o viaţă mai bine. Ca şi Slovacia şi Ungaria, cehii au intrat într-o dispută cu Comisia Europeană pentru că nu vor să accepte imigranţi conform cotelor obligatorii stabilite de UE.

De asemenea, Zeman a urmărit să aibă relaţii comerciale mai strânse cu China şi are relaţii călduroase cu preşedintele rus Vladimir Putin, cerând ridicarea sancţiunilor impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.

Opinia publică, cea mai eurosceptică din UE, ar putea de asemenea să fie afectată de o schimbare a tonului la nivelul de sus al conducerii ţării.

De la izbucnirea crizei legate de Brexit, Bruxelles-ul a susţinut că există un sentiment puternic de unitate în rândul celorlalte 27 de state membre ale blocului. Totuşi, Grupul de la Vişegrad – Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia – nu susţin această teorie.