Legile Justiţiei. Livia Stanciu: Înfiinţarea unei secţii de investigare a magistraţilor poate afecta lupta anticorupţie

Pe lângă faptul că este neconstituţională, înfiinţarea unei secţii penale pentru judecători şi procurori este discriminatorie şi induce ideea că există o problemă de infracţionalitate în rândul magistraţilor, care necesită o atenţie specială, opinează Livia Stanciu.
Livia Stanciu
Livia Stanciu (Florin Chirila/Epoch Times)

Judecătoarea Livia Stanciu a formulat o opinie separată la decizia Curţii Constituţionale (CCR) privind Legea organizării judiciare - una din cele trei legi ale Justiţie care au scos în stradă zeci de mii de români. Opinia fostei şefe a Înaltei Curţi vizează înfiinţarea direcţiei speciale pentru investigarea magistraţilor care, reamintim, a fost considerată ca având potenţialul de a deveni un instrument de subordonare a judecătorilor şi procurorilor.

Concret, Livia Stanciu susţine că înfiinţarea respectivei secţii ar fi trebuit declarată neconstituţională şi arată că aceasta este discriminatorie şi poate afecta lupta împotriva corupţiei, relatează hotnews. Mai mult, prin noua reglementare, practic, se induce ideea că există o problemă de infracţionalitate în rândul magistraţilor, care necesită o atenţie specială, mai precizează judecătoarea.

În lipsa oricăror studii şi programe şi fără o analiză amănunţită şi riguroasă, înfiinţarea acestei structuri reprezintă doar un "experiment judiciar" pregătit superficial, mai susţine Stanciu.

Judecătoarea mai arată că înfiinţarea acestei secţii încalcă prevederile art.16 alin.(1) şi ale art.148 alin.(2) şi (4) din Constituţie şi reaminteşte că în România nu mai există nicio altă categorie profesională cu privire la care să funcţioneze un organ de anchetă specializat.

"Prin urmare, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni ai României, judecătorilor şi procurorilor, inclusiv judecătorilor şi procurorilor militari şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, le este aplicat un tratament juridic diferit, prin reglementarea cercetării infracţiunilor ce s-ar comite de către aceştia de către o structură specială de parchet. Această situaţie nu-şi găseşte justificare în exigenţele constituţionale consacrate de art.16 alin.(1) din Constituţie", arată Livia Stanciu.

"Constatăm că prin înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se creează o diferenţă de tratament juridic în cadrul aceleiaşi categorii de făptuitori - cetăţeni ai României - fără a exista vreo justificare obiectivă şi rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art.16 alin. (1) din Constituţie cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări", mai adaugă judecătorea CCR.

Stanciu mai atrage atenţia că "o structură specială poate fi justificată doar în măsura în care se constată/este evidentă existenţa unei probleme speciale". "Practic, se induce ideea că există o problemă de infracţionalitate în rândul magistraţilor care necesită o atenţie specială", adaugă judecătoarea.

Nu în ultimul rând, judecătoarea CCR subliniază faptul că nu există nicio justificare pentru ca magistraţii să fie supuşi unui tratament special, nici măcar din perspectiva asigurării protecţiei acestora:

"Pentru efectuarea unei cercetări penale eficiente este necesar ca magistratul să fie investigat ca orice cetăţean, în funcţie de natura infracţiunii pretins a fi săvârşită de către acesta. Astfel, magistratul are dreptul de a fi cercetat penal de un organ de urmărire penală specializat în categoria de infracţiuni din care face parte cea care i se imputa, drept pe care îl are orice cetăţean, cu atât mai mult cu cât magistratul este vulnerabil, soluţiile sale lăsând întotdeauna cel puţin o parte nemulţumită, ceea ce determină de foarte multe ori formularea împotriva sa a unor plângeri neîntemeiate, cu scop şicanator. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, specializarea presupune o experienţă profesională, pe lângă o cunoaştere amănunţită a unei materii la nivel teoretic, iar specializarea se dobândeşte după o lungă perioadă de practică efectivă în domeniu. Or, prin înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, este pusă sub semnul întrebării specializarea procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ei, aceştia fiind, cel puţin ipotetic, puşi în situaţia de a instrumenta cauze referitoare la toate infracţiunile reglementate de Codul penal şi de legile speciale.", susţine Stanciu în opinia sa separată.

De asemenea, nici opţiunea legislativă de a restrânge aria de competenţă a unor structuri de parchet deja existente şi specializate (Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) nu are o justificare raţională, cu atât mai mult cu cât statul român a investit fonduri semnificative şi a dezvoltat ani la rând un mecanism eficient de abordare a faptelor de corupţie şi de criminalitate organizată.

"Practic, prin înfiinţarea acestei secţii, o parte din cauzele aflate în competenţa unor procurori cu experienţă în ce priveşte procedura de cercetare şi investigare a acestui gen de fapte trece în competenţa altor procurori care, deşi bine pregătiţi profesional, nu au însă aceeaşi experienţă în instrumentarea cauzelor care presupun o anumită specializare", adaugă judecătoarea.

Livia Stanciu mai precizează că înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu are nicio legătură cu modernizarea justiţiei din România, justiţie care se află într-o evoluţie pozitivă vizibilă, apreciată de rapoartele succesive ale Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV), ci "reprezintă doar un experiment judiciar pregătit superficial, în lipsa oricăror studii şi programe şi fără o analiză amănunţită şi riguroasă". Ea adaugă faptul că acest lucru este în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a asumat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi de Verificare (MCV).