Juncker şi cancelarul austriac spun NU gardurilor de frontieră în Europa

Deşi cheltuie miliarde pentru asigurarea frontierelor, la scurt timp după ce Viena a sugerat construirea unei bariere la graniţa sa cu Slovenia, Jean-Claude Juncker şi cancelarul austriac Werner Faymann au avertizat că ridicarea de garduri la graniţele statelor UE este o măsură dezavuată.
Jean-Claude Juncker (Georges Gobet / AFP / Getty Images)
Andrei Popescu
29.10.2015

Conform unei declaraţii publicate, miercuri seara, după o convorbire telefonică între Juncker şi Faymann, cei doi diplomaţi au căzut de acord că ridicarea de garduri şi bariere la frontierele UE nu este binevenită.

Declaraţia celor doi a avut loc după publicarea mai multor detalii privind eventuala construire a unui gard la graniţa austriaco-slovenă, conform Deutsche Welle.

Ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner s-a referit săptămâna trecută la posibilitatea unei “fortăreţe europene”, iar marţi a sugerat că Austria ar trebui să adopte “măsuri de construcţie speciale” la graniţa cu Slovenia.

Totuşi, miercuri, Mikl-Leitner a declarat că acest gard nu are scopul de a închide graniţa ţării.

“[Gardul] urmăreşte să asigure intrarea controlată şi ordonată în ţara noastră. De asemenea, un gard are o poartă”, a declarat ea. Oficialii susţin că acest gard, dacă este construit, va avea o lungime de 15 km.

Mikl-Leitner a declarat unui post de radio austriac că acest gard va fi diferit de gardul cu sârmă ghimpată al Ungariei. Budapesta şi-a închis graniţele cu Serbia şi Croaţia la începutul acestei luni, forţând un număr mare de refugiaţi să se îndrepte spre Croaţia, care a introdus propriile sale controale – Slovenia fiind izolată în cadrul acestui proces.

În timpul discuţiei telefonice de miercuri, Juncker şi Faymann au mai declarat că măsurile adoptate la summitul de urgenţă al UE, care a avut loc duminica trecută, trebuie să fie implementate imediat pentru a se evita o tragedie umană.

După discuţiile de duminică noaptea din Bruxelles – care au început într-un cadru tensionat în care fiecare lider a criticat politica şi comportamentul celorlalte ţări în gestionarea crizei refugiaţilor – cele 11 guverne au căzut de acord să colaboreze împreună pe baza unui plan de acţiune format din 17 puncte, care include şi acomodarea susţinută de ONU a 100.000 de oameni, jumătate dintre ei în Grecia.

“Acţiunea unilaterală poate declanşa o reacţie în lanţ”, a susţinut o declaraţie comună care a reflectat ceea ce deja s-a şi întâmplat, în condiţiile în care mai multe ţări europene şi-au închis graniţele.

Printre măsurile asupra cărora s-a căzut de acord la Bruxelles se numără şi asigurarea a 50.000 de locuri pentru refugiaţi aflaţi sau care sosesc în statele din vestul Balcanilor. De asemenea, participanţii la summit au declarat că este nevoie de o coordonare mai bună între ţările din regiune. Agenţia UE pentru apărarea frontierelor, Frontex, va fi de asemenea întărită cu personal suplimentar.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor