Judecătorii CCR, generoşi cu ei înşişi. Îşi păstrează cele mai importante superimunităţi
Judecătorii CCR rămân în continuare superimuni în faţa legii. Mai puţin "imuni" însă decât îi făcuseră parlamentarii.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine, Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)
Judecătorii Curţii Constituţionale s-au pronunţat marţi asupra legii prin care coaliţia la putere le-a dăruit superimunităţi. Mai exact, proiectul de lege trecut cu voturile majorităţii parlamentare prevedea că membrii CCR nu pot fi reţinuţi sau arestaţi fără acordul colegilor lor. În urma deliberărilor, judecătorii au găsit neconstituţionale anumite elemente. Nu însă şi pe cele care le ofereau protecţie totală împotriva reţinerii, arestării şi percheziţiei.
Astfel, judecătorii CCR vor putea fi urmăriţi penal şi fără aprobarea plenului. Arestarea, reţinerea şi percheziţiile nu vor fi însă permise fără aprobarea a 2/3 dintre membrii Curţii.
"Nu vom beneficia de acea imunitate în sensul că nu se va putea porni urmărirea penală fără aprobare. Asemenea parlamentarilor, urmărirea penală se va putea face. A rămas reţinerea, arestarea, percheziţia (pentru care se va cere aprobarea plenului CCR – n.r.)", a precizat Dorneanu.
"Apropo de acceptul Curţii, şi asta a fost o critică, în sensul că ar fi trebuit ca în vechea reglementare ridicarea imunităţii să fie aprobată de plenul Camerei sau plenul Senatului, sau de preşedinte. Am spus că e competenţa Curţii Constituţionale şi am invocat şi practica CEDO, opiniile Comisiei de la Veneţia. E normal ca noi, cei din corpul cărora a plecat problema penală, să decidem asupra imunităţii. Dacă ar fi rămas această competenţă la Cameră sau la Senat, s-ar fi creat o stare de afectare a independenţei noastre. Noi am fi depins de voinţa unei camere sau a preşedintelui dacă putem fi urmăriţi sau nu. Este firesc ca această competenţă să fie la Curte şi tot Curtea să se pronunţe cu privire la suspendarea acelui judecător care este trimis în judecată", a declarat Dorneanu.
Întrebat de presă dacă nu este o problemă că în textul legii nu se precizează dacă presupusele fapte penale au fost comise în exerciţiul mandatului de judecător al CCR sau înainte, Dorneanu a negat: "Nu s-a pus problema asta nici în sesizare şi atunci nu aveam de ce să ne pronunţăm."
"E vorba de faptele care sunt făcute în timpul mandatului..", a mai adăugat judecătorul, la insistenţele reporterului.
De asemenea, preşedintele CCR a mai precizat că sintagma „la cererea ministrului Justiţiei” a fost declarată neconstituţională, în sensul în care cererea de ridicare a imunităţii nu va mai trebui făcută de ministrul Justiţiei, care provine dintr-o componenţă politică ci direct de la procurorul general.
