Israelul furios: Adunarea Generală a ONU aprobă o rezoluţie privind statutul Ierusalimului

Adunarea Generală a ONU a aprobat joi o rezoluţie care respinge decizia preşedintelui american Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, 128 de state membre votând "pentru".
Premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu. (Getty Images)

Rezoluţia care condamnă atât recunoaşterea de către SUA a Ierusalimului ca fiind capitală a statului israelian, cât şi decizia Washingtonului de a muta la un moment dat ambasada în oraşul antic a fost adoptată de 128 de state, nouă state au votat "împotriva" rezoluţiei, iar 35 s-au abţinut.

Ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, a declarat înaintea votului oficialilor participanţi la întâlnire că Washingtonul, cel mai mare contributor la organismul internaţional, îşi va aduce aminte de votul de ieri. Preşedintele Donald Trump a ameninţat că va retrage ajutorul american ţărilor care vor vota în favoarea rezoluţiei Adunării Generale, dar nu a precizat dacă şi contribuţiile SUA la ONU ar fi expuse riscului.

În şedinţa Consiliului de Securitate al ONU ce a avut loc luni, SUA şi-a folosit dreptul de veto pentru a se opune rezoluţiei ONU privind respingerea deciziei lui Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului. Toţi ceilalţi 14 membri ai Consiliului au votat în favoarea susţinerii măsurii.

După votul din Adunarea Genrală a ONU, Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Tel Aviv refuză să accepte decizia Adunării Generale, dar a adăugat că multe ţări au susţinut statul evreu.

Decizia lui Trump privind statutul Ierusalimului şi mutarea ambasadei SUA în oraşul antic a fost întâmpinată de un val de critici din partea comunităţii internaţionale. Oficialii palestinieni au declarat că mişcarea reprezintă o provocare şi totodată cea mai mare greşeală făcută de preşedintele Trump.

Conflictul israeliano-palestinian privind Ierusalimul datează din 1967, când israelienii au ocupat partea estică a oraşului în timpul Războiului de Şase Zile. Totuşi, comunitatea internaţională nu recunoaşte această anexare, considerând disputa ca fiind unul dintre obstacolele cheie pentru realizarea păcii în regiune.