Iohannis: Ne confruntăm cu analfabetism funcţional care se reflectă foarte vizibil şi în înaltele sfere ale politicii

Analfabetismul funcţional este una dintre marile probleme ale României, subliniază preşedintele Iohannis, potrivit căruia şcoala trebuie să facă mult mai mult.
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Mihut Savu / Epoch Times)

Analfabetismul funcţional atinge în România o cotă de 42% şi se reflectă inclusiv în cele mai înalte sfere ale politicii, a declarat, miercuri, preşedintele Iohannis, în cadrul evenimentului de lansare a World Development Report: „Learning to Realize Education’s Promise”, raport care, potrivit şefului statului, scoate în evidenţă cauzele şi impactul deficitului de educaţie asupra societăţii.

Declaraţia preşedintelui vine în contextul în care numeroasele gafe de exprimare ale premierului Dăncilă au făcut înconjurul internetului, devenind de notorietate naţională.

"Analiza pune într-o lumină nouă problemele cu care se confruntă sistemele de educaţie, oferindu-ne informaţii importante despre modul în care lipsa de echitate contribuie la menţinerea unor decalaje economice substanţiale între statele lumii.

Raportul menţionează o distincţie importantă: cea între şcolarizare şi învăţare efectivă. Sistemul educaţional trebuie să aibă capacitatea de a face o diferenţă reală în nivelul de cunoştinţe al copiilor, nu doar să bifeze un număr de ani petrecuţi pe băncile şcolii. Aceasta este o lecţie care se aplică şi României, în condiţiile în care un studiu din 2016 ne avertiza că ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcţional de 42%, care se reflectă foarte vizibil şi în înaltele sfere ale politicii româneşti", a declarat Iohannis.

De asemenea, şeful statului a mai opinat că educaţia trebuie să meargă în direcţia formării unor buni cetăţeni, şcolii revenindu-i datoria de a educa tinerii în privinţa drepturilor şi libertăţilor civice. Este nevoie şi de educaţie economică pentru ”a ne apăra tinerii de falsele promisiuni ale populismului”, a mai opinat preşedintele.

"Desigur, educaţia nu se poate limita doar la instruirea unor buni angajaţi, ci trebuie să meargă în direcţia formării unor buni cetăţeni, suficient de informaţi pentru a înţelege principalele dimensiuni ale dezbaterii publice, pentru a avea spirit de iniţiativă, dar şi pentru a-şi cunoaşte drepturile şi obligaţiile civice. Şi aici, foarte multe depind de ceea ce se învaţă la şcoală.

Educaţia economică, ca să vorbesc de o dimensiune relativ marginalizată a educaţiei, este absolut necesară pentru a sprijini asumarea valorilor specifice economiei capitaliste de piaţă, dar şi pentru a ne apăra tinerii de falsele promisiuni ale populismului. Voi da ca exemplu dezbaterea pe marginea sistemului de pensii administrat privat, dezbatere care acum este în curs, o dezbatere cu o dinamică foarte interesantă la nivel guvernamental. Iese cineva şi spune «Nicio problemă, uitaţi!». Iese altcineva şi zice «Nu desfiinţăm!». Iese altcineva şi zice «Dar îl transformăm în opţional!». Eu ştiu ce să înţeleg de aici şi în consecinţă avertizez, dar cei care sunt direct vizaţi de multe ori, nu aş zice că nu înţeleg, nici nu-i interesează dezbaterea, fiindcă sunt preocupaţi de alte şi alte chestiuni, ori aici cred că şi sistemul educaţional are vina lui, şi sistemul are rezultatele lui, le vedem zilnic la televizor. Este clar că într-o ţară cu natalitate redusă şi cu migraţie negativă, un sistem de pensii gestionat preponderent de stat pur şi simplu nu este sustenabil

Orice promisiune că se poate continua aşa este doar o tentativă de amăgire a populaţiei, sacrificând bunăstarea viitorilor pensionari", a declarat şeful statului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne