Încep dezertările din armata Venezuelei: Unii soldaţi se alătură manifestanţilor

Una dintre cele mai dure lovituri pe care le-ar putea primi liderul socialist venezuelean Nicolas Maduro, potrivit unor rapoarte media, ar fi aceea ca armata să se întoarcă împotriva regimului şi soldaţii să dezerteze pentru a se alătura protestelor aproape zilnice, şi uneori fatale, care zguduie Venezuela. De fapt, Thor Halvorsen de la Human Rights Foundation a declarat că acest punct de cotitură pare să fi sosit, după ce a observat un mesaj postat pe Twitter care a susţinut că “în unele oraşe din Venezuela soldaţii au început să dezerteze. Ei mărşăluiesc acum împreună cu manifestanţii. Zeci de soldaţi sunt sub arest.”

Referindu-se la acest subiect, New York Times s-a întrebat în weekend de ce “puternicele elite politice şi militare ale Venezuelei au rămas lângă preşedintele Nicolas Maduro”, notând că “în ţară ar apare ceea ce intelectualii numesc o aşa-zisă divizare a elitei, în care un număr suficient de mare de oficiali puternici se separă pentru a forţa schimbarea conducerii”.

“Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat în ultimii doi ani este cel mai mare puzzle dintre toate”, a declarat Steven Levitsky, om ştiinţă la Universitatea Harvard. “Dacă acest lucru se întâmplă săptămâna viitoare, cu toţii am spune ‘Da, trebuia să se întâmple’”.

Conform New York Times, guvernul venezuelean şi-a pregătit sistemele de apărare încă din 2002, când în contextul unor proteste majore, predecesorul lui Maduro, Hugo Chavez, a ordonat armatei să impună ordinea.

Totuşi, Chavez a fost alungat de la putere printr-o lovitură de stat care a fost anihilată în scurt timp. După aceea, Chavez a plasat în armată aliaţi de-ai săi oferindu-le beneficii semnificative, despre care unii oficiali locali susţin că includ chiar şi controlul asupra minelor de aur.

Imposibilitatea de a prezice pe deplin modul în care ar putea reacţiona armata într-o altă criză, pe lângă tulburările tot mai mari care ar putea testa din nou armata, face ca guvernul lui Maduro să devină tot mai neliniştit.

Toate acestea s-ar putea schimba în prezent. În luna martie, un material video răspândit pe reţelele sociale a prezentat trei locotenenţi care au afirmat că nu mai recunosc autoritatea lui Maduro. În luna aprilie, cei trei au apărut în Columbia, unde au cerut azil politic. Guvernul venezuelean a cerut public deportarea lor, lucru care, susţine Levitsky, este o “dovadă destul de clară că guvernul se teme de o conspiraţie” în sânul armatei.

Aceste dezertări publice recente din armată ameninţă să divizeze şi mai mult ceea ce, până recent, a fost un front unit între elitele care susţineau regimul tot mai slăbit al lui Maduro.

Între timp, numărul victimelor recentelor proteste stradale se apropie de 40. Sâmbătă, în cadrul unui eveniment pe care opoziţia l-a numit “marşul femeilor împotriva represiunii”, manifestantele au lovit în tigăi şi unele dintre ele şi-au dat jos bluzele.

Mass media locală a difuzat imagini înregistrate cu o zi înainte, în care un grup de oameni răstoarnă o statuie a răposatului preşedinte Hugo Chavez în statul vestic Zulia, potrivit Associated Press. Mass media locală a relatat că statuia a fost distrusă de studenţii care şi-au manifestat furia din cauza lipsei de alimente, inflaţiei enorme şi ratei tot mai ridicate a infracţiunilor care au ajuns să definească viaţa în Venezuela.

Descriind protestul femeilor, Associated Press a scris că mii de femei au ieşit pe străzile mai multor oraşe importante ale ţării sud-americane.

Îmbrăcate cu tricouri albe purtate de regulă de opozanţii guvernului Maduro, femeile au cântat imnul naţional şi au scandat mesaje precum “Cine suntem? Venezuela! Ce dorim? Libertate!”

Unele femei au avut asupra lor echipamente improvizate împotriva gazelor lacrimogene sau a gloanţelor de cauciuc. Alte femei au mărşăluit la bustul gol. O femeie a venit îmbrăcată într-o rochie de mireasă.

Între timp, aşa cum s-a întâmplat aproape în fiecare zi în ultimele cinci săptămâni, poliţia a preluat controlul asupra drumurilor principale din capitala venezueleană Caracas.

De asemenea, ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino Lopez, a denunţat vineri mişcarea de protest şi a declarat că “teroriştii” din opoziţie încearcă să desfăşoare un tip de război neconvenţional.

Pentru moment, mişcarea de protest, care a atras aproape zilnic mase de oameni pe străzi începând cu luna martie, nu a dat niciun semn că s-ar diminua. Sâmbătă, o parte dintre femeile participante la marş s-au apropiat de soldaţi pentru a le oferi trandafiri albi şi pentru a-i invita să se alăture cauzei. “Ce le veţi spune copiilor voştri mai târziu?”, i-a întrebat o femeie.

După cum a relatat Reuters, preşedintele Maduro a anunţat la începutul săptămânii trecute crearea unei noi adunări populare pe care manifestanţii o critică şi o consideră ca fiind o confiscare a puterii, cu scopul de a marginaliza Adunarea Naţională controlată de opoziţie. Julio Borges, preşedintele Adunării Naţionale, a răspuns cerând venezuelenilor să protesteze.

Conform Bloomberg, în cadrul unei convorbiri telefonice cu preşedintele peruan Pedro Pablo Kuczynski, omologul său american Donald Trump a discutat despre deteriorarea situaţiei din Venezuela. Potrivit unei declaraţii publicate de Casa Albă, preşedintele Trump i-a precizat omologului său că “SUA va lucra împreună cu Peru pentru a îmbunătăţi instituţiile democratice şi pentru a ajuta populaţia Venezuelei”. Administraţia americană a adăugat că monitorizează instabilitatea din Venezuela şi consideră că este necesar ca săptămânile de proteste anti-guvernamentale din Caracas să fie soluţionate rapid şi paşnic.

“Suntem profund îngrijoraţi de suprimarea violentă a manifestanţilor venezueleni de către guvernul Maduro. Nepăsarea preşedintelui Maduro în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale propriilor cetăţeni a intensificat criza politică şi economică a ţării”, a precizat într-o declaraţie Nikki Haley, ambasadorul american la ONU. “Regimul Maduro trebuie să respecte Constituţia Venezuelei şi vocea poporului său. Suntem în special îngrijoraţi de faptul că guvernul nu acoperă necesarul de alimente şi medicamente de bază pentru poporul venezuelean”, a adăugat Haley.

H.R. McMaster, consilierul preşedintelui Trump pe probleme legate de securitatea naţională, s-a întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute cu Julio Borges, cu care ocazie au discutat despre tulburările civile care au avut loc aproape zilnic timp de cinci săptămâni, a anunţat sâmbătă Casa Albă.

În cele din urmă, văzând că protestele zilnice se amplifică, Borges a făcut apel la o rebeliune deschisă, a cerut demisia lui Maduro şi a respins orice dialog cu regimul socialist.