Încă o bilă neagră pentru Mihai Lucan. Chirurgul, găsit în conflict de interese

Intrat în vizorul DIICOT care-l cercetează pentru tentativă de omor şi pentru spolierea Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, chirurgul Mihai Lucan are, mai nou, probleme şi cu ANI.
Justiţia
Justiţia (Shutterstock)

Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă de către Mihai Lucan, chirurgul aflat în centrul celui mai răsunător scandal ce a lovit în ultima perioadă domeniul medical.

Potrivit ANI, conflictul de interese derivă din faptul că în perioada 26 iunie 2012 – 30 decembrie 2016, S.C. LUKMED S.R.L., societatea comercială la care Lucan şi soţia sa au calitatea de asociaţi, iar fiul său calitatea de administrator, s-a aflat în relaţii contractuale cu Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, în sensul încheierii unui contract de prestări servicii medicale şi a patru acte adiţionale pentru prelungirea duratei acestuia. Ori, Lucan a fost medic şef secţie – Secţia Clinică Urologie II din cadrul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, şi membru în Consiliul de Administraţie al aceluiaşi institut.

"Persoana evaluată a încălcat astfel dispoziţiile art. 178, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 95/2006 potrivit căruia: „Constituie conflict de interese deţinerea de către manager persoană fizică, manager persoană juridică ori reprezentant al persoanei juridice de părţi sociale, păr sau interese la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ori completările ulterioare, ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu spitalul la care persoană în cauză exercită sau intenţionează să exercite funcţia de manager. Dispoziţia de mai sus se aplică ori în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauză”, art. 185, alin. (15) din acelaşi act normativ potrivit căruia: „Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c), d), e) ori g) referitoare la incompatibilităţi ori ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese, sub sancţiunea rezilierii contractului de administrare ori a plăţii de despăgubiri pentru daunele cauzate spitalului, în condiţiile legii, se aplică ori şefilor de secţie, de laborator ori de serviciu medical din spitalele publice” şi art. 187, alin. (13) din acelaşi act normativ potrivit căruia: „Dispoziţiile art. 178, alin. (2) referitoare la conflictul de interese se aplică ori membrilor consiliului de administraţie”, arată ANI.

Reamintim că doctorul Mihai Lucan, protagonist al unuia dintre cele mai mari scandaluri care au lovit medicina românească în ultimele decenii, se află în arest la domiciliu din 12 ianuarie. Oficial, medicul este acuzat de delapidare. Astfel, potrivit DIICOT, un aparat medical performant, utilizat în tratarea diferitelor forme de cancer, a fost transferat ilegal de la Institutul de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca la Lukmed - clinica privată a medicului Lucan, unde a fost utilizat timp de şase ani.

Lucan ar fi spoliat institutul de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca şi prin faptul că opera pacienţii la clinica sa privată, decontând cheltuielile la CNSAS, după care bolnavii erau trimişi la recuperare la Institut, instituţia încasând mult mai puţini bani de la stat decât ar fi luat dacă pacienţii erau operaţi în cadrul ei.

Procurorii au început şi urmărirea penală in rem pentru tentativă la infracţiunea de omor, după ce colegii l-au acuzat pe Lucan că a tăiat intenţionat artera renală a unui pacient, în timpul operaţiei.

Mai amintim că pe lângă acuzele aduse de DIICOT, Lucan se confruntă cu grave acuzaţii de trafic de organe, acuzaţii formulate de deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a lucrat cândva ca asistent social în Institutul de Urologie şi Transplant de la Cluj. Potrivit lui Ungureanu, ale cărui acuzaţii se sprijină pe mărturia unui braşovean care s-a autodenunţat drept traficant de organe, Lucan lua, pe bani puţini, rinichi de la pacienţi români săraci şi îi transplanta, pe sume grele, unor cetăţeni străini.

Conform deputatului, Lucan era în centrul unei adevărate reţele internaţionale de trafic de organe ce se bucura de sprijinul fostului ambasador al României la Vatican - Gheorghe Gheorghiu şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog, Pavel Abraham. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne