Harvard stabileşte cantitatea maximă de sare care nu ar trebui depăşită într-o zi

Doar două linguriţe de sare pe zi pot provoca daune inimii, conchide un nou studiu de la Harvard. Conform raportului, publicat în numărul din 8 august 2017 al Journal of the American College of Cardiology, un aport mai mare de 3,7 g/zi de sodiu este asociat cu disfuncţia cardiacă.

Deşi doza zilnică maximă recomandată de OMS se ridică la 2 grame pe zi (o linguriţă), această cantitate rămâne controversată şi deschisă dezbaterilor. Cercetarea a analizat relaţia dintre aportul de sodiu ingerat şi rezultatele cardiace la un număr de 2.996 persoane cu o vârstă medie de 49 de ani, din care 54% cu hipertensiune. Rezultatele arată că, depăşirea cantităţii de 3,7 g/zi contribuie la remodelarea cardiacă adversă, creşte tensiunea arterială sistolică şi viteza diastolică.

Cu toate acestea, acelaşi studiu avertizează că extrapolarea este aplicabilă în special pentru pacienţii hipertensivi: „Conţinutul ridicat de sodiu din dietă s-ar putea să nu provoace tensiune miocardică şi viteze anormale; mai degrabă, ar putea fi un marker pentru pacienţii cu risc ridicat, cu obiceiuri alimentare nesănătoase în general”.

Potrivit cardiologului Fernando Fabra Utray, un organism sănătos are mecanisme fiziologice complexe pentru a regla creşterea aportului de sodiu şi problemele care decurg din aceasta: retenţia de lichide, creşterea spaţiului intravascular şi creşterea tensiunii arteriale. „Problema apare atunci când aceste mecanisme nu reuşesc să facă faţă; atunci trebuie să limităm sarea pentru a nu suferi aceste consecinţe.”

Dacă există un declanşator prin excelenţă care slăbeşte aceste mecanisme, acesta este trecerea timpului. „Odată cu vârsta se produce o întărire fiziologică a arterelor (ateroscleroză), care determină creşterea tensiunii arteriale (tensiune arterială sistolică în primul rând) şi care ne forţează să limităm aportul de sare pentru normalizarea tensiunii arteriale. Dacă avem tensiunea mai mare de 130/80, atunci trebuie să-i acordăm atenţie”, spune specialistul.

Deşi solniţa este inamicul nostru principal, alimentele cum ar fi conserve, măsline, anşoa, cod, mezeluri, crustacee, cartofi prăjiţi, semi-preparatele sau apa carbogazoasă conţin, de asemenea, o mare cantitate de sare, care fiind ascunsă trece mai neobservată.

Datorită cantităţilor mari de medicamente existente astăzi împotriva hipertensiunii arteriale (diuretice, vasodilatatoare, blocante, inhibitori) medicii pot fi mai toleranţi cu sarea decât în trecut, dar reducerea aportului de sare este o sarcină care începe de acasă, iar succesul depinde de perseverenţa şi determinarea noastră.

Mai multe informaţii: Journal of the American College of cardiology: Association of Estimated Sodium Intake With Adverse Cardiac Structure and Function, World Health Organization: Sodium intake for adults and children