Guvernul şi Parlamentul puse la colţ. Politica anti-Justiţie, ţinta criticilor internaţionale

România este din nou criticată pe plan internaţional pentru politica sa în materie de Justiţie. Astfel, potrivit raportului privind corupţia din ţara noastră publicat astăzi de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), autorităţile din România au îndeplinit doar două din cele 13 recomandări în materie de Justiţie făcute în 2016 şi, mai mult, au făcut modificări legislative de natură să declanşeze masive proteste stradale.

Astfel, potrivit raportului, citat de Digi 24, „modificările legislative grăbite excesiv fără consultare adecvată, făcute fie de guvern, fie de Parlament, rămân o problemă pentru România, în special atunci când măsurile sunt percepute ca subminând eforturile de integritate şi anticorupţie şi ca servind anumitor interese. Au fost mai multe asemenea exemple recent, de exemplu privind definirea infracţiunii de abuz în serviciu care a declanşat proteste de stradă masive. În mod similar, în februarie 2017, o lege a amnistiei a fost examinată în Parlament unde au fost propuse amendamente pentru a o extinde şi la infracţiunile asimilate corupţiei”.

În raport se mai arată că principala iniţiativă adoptată în România cu privire la parlamentari este cea a codului de conduită, din octombrie 2017, ce vizează reglementarea cadourilor şi a altor beneficii şi gestionarea conflictelor de interese. Formulările vagi şi normele inconsistente de aplicare fac ca acest cod să nu ofere însă un cadru pe deplin satisfăcător.

De asemenea, GRECO - organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE) - consideră că România nu a luat încă în considerare în mod potrivit îmbunătăţirea performanţei Agenţiei Naţionale de Integritate în ceea ce priveşte controlul declaraţiilor de avere şi interese ale parlamentarilor, deşi metodele de lucru şi capacitatea de procesare a datelor s-au îmbunătăţit. În acest context, GRECO face apel la îmbunătăţirea punerii în aplicare a deciziilor ANI şi a sancţiunilor pentru incompatibilităţi şi conflicte de interese.

Nu în ultimul rând, GRECO îşi exprimă regretul faţă de absenţa unor măsuri concrete pentru a asigura ca numirea şi revocarea persoanelor din cele mai înalte funcţii din cadrul parchetelor să se bazeze pe o procedură transparentă şi criterii obiective, şi subliniază necesitatea ca CSM să joace un rol mai important în această procedură.

Nici Tăriceanu nu este omis din raport, experţii arătând că „preşedintele uneia dintre camere a mers atât de departe până la a emite o declaraţie în octombrie 2016 în care a criticat acţiunile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a făcut apel către ambele camere să refuze să mai voteze cererile DNA până la sfârşitul legislaturii”.