Grecia şi creditorii săi nu cad de acord asupra termenilor împrumutului

Grecia şi creditorii săi externi au eşuat vineri să ajungă la un acord pentru deblocarea următoarelor tranşe de împrumuturi.
Christine Lagarde (Captură Foto)
Andrei Popescu
22.04.2016

În cursul zilei de vineri nu va fi încheiat niciun acord între Atena şi creditorii săi, care să deblocheze împrumuturile şi să permită desfăşurarea negocierilor privind reducerea datoriei elene, în ciuda progresului înregistrat de Grecia în implementarea reformelor prevăzute în programul de austeritate, au declarat vineri oficiali FMI şi ai zonei euro.

“Nu vă aşteptaţi la vreun acord astăzi”, a declarat reporterilor preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, adăugând totuşi că “a primit veşti bune din Atena” în privinţa progresului făcut în negocierile privind pachetul de reforme elene.

“Sunt multe lucruri de făcut. Suntem hotărâţi să ne continuăm munca. Nu am ajuns încă la final”, a declarat şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.

Pachetul de reforme este axat pe realizarea unui excedent de 3,5% din PIB în 2018, conform acordului dintre Atena şi creditorii din zona euro, care a fost semnat în august 2015.

Dar există neînţelegeri între Grecia, zona euro şi FMI privind măsurile din sectorul pensiilor şi impozitului pe venit, crearea unui fond de privatizare şi a unei scheme pentru gestionarea creditelor neperformante, vor fi suficiente pentru a ajunge la cifra stabilită (3,5% din PIB).

FMI consideră că în situaţia curentă, în loc de 3,5% din PIB, Grecia va obţine un excedent primar echivalent cu 1,5% din PIB-ul din 2018.

Zona euro şi Fondul sunt de asemenea la “cuţite” cu privire la perioada de timp în care Grecia va fi capabilă să menţină un excedent primar de 3,5%. Datoria elenă a fost de 177% din PIB în 2015.

Germania şi alte câteva state consideră că, pe baza unor reforme corespunzătoare, Grecia poate menţine un astfel de excedent timp de decenii. FMI susţine, însă, că acest lucru nu este realist şi, prin urmare, zona euro trebuie să acorde o reducere a datoriei ţării prin scadenţe şi perioade de graţie.

“Despre datorie nu am discutat înainte, ci s-a făcut o promisiunea că dacă grecii se vor angaja pe deplin şi vor respecta programul, atunci vom analiza dacă sunt necesare măsuri suplimentare privind datoria”, a declarat Dijsselbloem.

Opiniile diferite şi chiar contradictorii privind nevoia reducerii datoriei elene sunt rezultatul diferitelor previziuni macroeconomice asupra creşterii economice elene şi a performanţelor fiscale ale Atenei în următorii 30 de ani, au declarat oficialii.

“Există multe de făcut şi trebuie, de asemenea, să se cadă de acord asupra sustenabilităţii datoriei”, a susţinut Lagarde.

Dar ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a afirmat că discuţiile privind reducerea datoriei elene nu reprezintă o prioritate, adăugând că în prim plan este implementarea lucrurilor stabilite anul trecut. Oficialul german a făcut referire la obiectivele fiscale stabilite în august 2015.

Oficialii au declarat că neînţelegerile privind reformele din Grecia s-au redus substanţial în ultimele zile şi acest lucru ar putea semnaliza posibilitatea organizării unei întâlniri extraordinare a miniştrilor de Finanţe din zona euro în 28 aprilie pentru a se încheia un acord.

“În prezent rămân doar discrepanţele irelevante”, a declarat un oficial apropiat de discuţii, adăugând că principala neînţelegere este acum asupra creditelor pe impozitul pe venit, care se află în prezent la 2.100 de euro.

FMI consideră că Atena nu ar trebui să crească şi mai mult taxele, ci să extindă baza de taxare prin eliminarea unui număr mare din scutirile existente. FMI a declarat că aceste scutiri se aplică în prezent pentru aproximativ 55% dintre gospodăriile elene, în timp ce media din zona euro este de 18%.

“FMI insistă asupra unei reduceri la 1.800 de euro şi grecii au căzut de acord asupra sumei de 1.900 de euro”, a declarat oficialul. “Diferenţa este de 0,1% din PIB, adică mai puţin de 200 milioane de euro dintr-un pachet de reforme în valoare de 5,4 miliarde de euro”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor