Funia niţel mai aproape de par pentru Hillary Clinton: procurorii americani încep să pună întrebări FBI-ului privind Uranium One
Fostul secretar de stat al SUA, Hillary Clinton. (Getty Images)
Războiul dintre establishmentul neo-liberal de la Washington şi Donald Trump intră într-o nouă fază - anchetele zguduie doi dintre stâlpii Partidului Democrat – mai întâi Barack Obama a devenit, săptămâna aceasta, ţinta unui scandal care îi va aduce o mulţime de probleme – iar acum presa americană anunţă începerea unor anchete în scandalul Uranium One care va dărâma o mulţime de seniori democraţi şi nu numai.
Procurorul General al Statelor Unite, Jeff Sessions, a însărcinat procurorii Departamentului de Justiţie să înceapă să ceară agenţilor FBI explicaţii cu privire la dovezi într-o anchetă penală stagnată privind controversatul acord Uranium One, care îi aduce pe radar pe Bill şi Hillary Clinton, potrivit NBC.
Ordinul lui Sessions este parte a unei promisiuni făcute luna trecută de acesta - care a spus că va examina oportunitatea numirii unui consilier special pentru a ancheta acordul care a permis ca 20% din uraniul american să fie vândut unei companii deţinute de statul rus.
Tranzacţia, din 2010, a fost autorizată de administraţia Obama, şi sunt vizate nume grele ale politicii americane.
Înaintea tranzacţiei, persoana asociată cu acordul pentru Uranium One a donat peste 140 milioane de dolari Fundaţiei Clinton. Mai mult, Bill Clinton a susţinut în schimbul sumei de 500.000 de dolari un discurs la o bancă rusă care, mai apoi, a dat un rating favorabil pentru acţiunile Uranium One.
Un raport publicat de ziarul New York Times şi cartea “Clinton Cash” scrisă de jurnalistul de investigaţie Peter Schweizer în 2015 par să fi convins FBI-ul să lanseze o investigaţie asupra Fundaţiei Clinton pentru mai multe afirmaţii privind favoruri financiare înainte şi în timpul mandatului de secretar de stat al lui Hillary Clinton, aici fiind incluse acordul pentru Uranium One, dar şi numeroase vânzări internaţionale de arme.
Internaţional Business Times a declarat: “Departamentul de Stat condus de Clinton a autorizat acorduri separate intermediate de Pentagon, în valoare de 151 miliarde de dolari, pentru 16 dintre ţările care au făcut donaţii Fundaţiei Clinton, rezultând într-o creştere cu 143% faţă de vânzările către aceleaşi naţiuni, în acelaşi interval de timp, în perioada administraţiei Bush”.
Ca parte a procesului de aprobare a Uranium One, nouă agenţii, care au format Comisia pentru Investiţii Străine în SUA (CFIUS), au trebuit să semneze acordul.
Cu toată pompa, Comisia a fost considerată de unii ca fiind o “glumă”. “Comisia nu s-a întâlnit aproape niciodată şi, când a deliberat, a făcut-o de regulă la un nivel birocratic destul de scăzut”, a afirmat Richard Perle, care a lucrat pentru administraţiile Reagan, Clinton şi ambele administraţii Bush. “Cred că [această comisie] este un fel de glumă”, conform CBS.
După cum a descoperit la începutul lunii noiembrie o cercetătoare pe nume Katica, în timp ce analiza documente cerute pe baza legii FOIA, FBI-ul a făcut în 28 august 2015 câteva cereri către diverse agenţii implicate în aprobarea acordului Uranium One, conform unui articol publicat de Conservative Treehouse. Katica a descoperit cererile îngropate într-un document FBI publicat în baza legii FOIA (Freedom of Information Act).
Cronologie revelatoare
În timp ce investigaţia asupra serverului de email privat al lui Hillary Clinton a fost lansată în martie 2015, după ce a ieşit la iveală că fostul secretar de stat a folosit un server personal şi conturi de email neaprobate pentru a vehicula date guvernamentale, diverse rapoarte (august 2015) au dezvăluit că investigaţia FBI era de fapt o anchetă penală – deşi majoritatea au presupus că ancheta acoperea doar modul eronat în care Clinton a gestionat informaţii secrete însă nu şi conţinutul emailurilor sale.
Ceea ce a descoperit Katica este faptul că, la câteva săptămâni după lansarea anchetei penale, FBI-ul a trimis notificări către fiecare agenţie implicată în procesul de aprobare al Uranium One, cerând păstrarea datelor.
Printre instituţiile care au primit cererea sunt Comisia pentru Reglementare Nucleară, Departamentul Trezoreriei, Biroul Directorului Serviciilor de Informaţii (la acea vreme sub conducerea lui James Clapper), Centrul Naţional Antitero şi Departamentul pentru Energie.
La cinci zile după cererea iniţială, acelaşi agentFBI a trimis o altă serie de notificări către aceleaşi agenţii, adăugând NSA şi Serviciul Secret.
A doua zi, 3 septembrie 2015, alte trei agenţii au fost adăugate pe cererea pentru păstrarea datelor: CIA, Departamentul Apărării şi DIA (serviciul secret al Armatei americane).
În acest punct, fiecărui membru al Comisiei pentru Investiţii Străine în SUA (CFIUS) care şi-a dat acordul pentru Uranium One i s-a trimis o notificare pentru a păstra documentele.
Succesiunea evenimentelor evidenţiază lansarea unei anchete penale [la începutul lui august 2015], urmată de notificări către participanţii CFIUS la acordul pentru Uranium-One [la sfârşitul lui august 2015].
Dacă se ia în calcul o cronologie mai amplă legată de Clinton: cererile agentului special al FBI pentru participanţii identificaţi la acord, la care adăugăm Comisia pentru Reglementare Nucleară ca entitate principală asociată cu elementele anchete, precum şi faptul că participanţii CFIUS au fost recipienţii cererilor pentru păstrarea datelor, ar fi o coincidenţă prea mare să credem că acestea nu au legătură cu acordul pentru Uranium One şi cu implicaţii mult mai alarmante.
O cârtiţă în FBI
Un raport publicat în luna octombrie de The Hill a dezvăluit că în 2009 FBI – condus la acea vreme de Robert Mueller – a avut o cârtiţă în industria rusă a uraniului şi că agenţia a avut dovezi că “oficiali ruşi din sectorul nuclear au direcţionat milioane de dolari către SUA în beneficiul fundaţiei caritabile a fostului preşedinte Bill Clinton în perioada în care secretarul de stat Hillary Clinton a servit într-un organism guvernamental care a furnizat o decizie favorabilă Moscovei” – un acord care a oferit Kremlinului controlul asupra a aproximativ 20% din uraniul american.
Cârtiţa a fost forţată de către Departamentul de Justiţie (!) să semneze un acord de confidenţialitate care prevede sancţiuni penale în cazul dezvăluirii de informaţii, chiar şi Congresului.
În ultima perioadă, după o cerere adresată Departamentului de Justiţie de către unii congresmeni americani de a invalida acordul de confidenţialitate, clauza a fost ridicată şi agentul FBI a fost autorizat să discute cu Congresul.
Tony Podesta şi Uranium One
Potrivit unei analize Zerohedge, în timp ce Paul Manafort, la un moment dat manager al campaniei lui Trump, s-a predat recent FBI-ului în baza unor acuzaţii privind spălare de bani, să nu se uite ce a declarat pentru emisiunea Tucker Carlson Tonight de la Fox News un fost director al Podesta Group, intervievat de consilierul special Robert Mueller: ancheta FBI se concentrează acum pe persoane din Washington care au lucrat ca agenţi de facto în numele guvernului rus sau a unor companii ruse. În acest sens, el a avut destule de spus despre fostul său şef, Tony Podesta, şi legătura sa cu acordul pentru Uranium One.
- la sfârşitul lui 2013 sau începutul lui 2014, Tony Podesta şi un reprezentant al Fundaţiei Clinton s-au întâlnit pentru a discuta despre cum ar putea ajuta Uranium One – o companie deţinută de ruşi care controlează acum 20% din uraniul american şi ai cărei membri ai consiliului său au oferit peste 100 de milioane de dolari Fundaţiei Clinton.
- în 2013, John Podesta (şeful de campanie al lui Hillary) a recomandat ca fratele său, Tony Podesta, să îl angajeze pe David Adams, consilier şef al lui Hillary Clinton în Departamentul de Stat, această mişcare oferindu-le o “legătură directă” între clienţii ruşi ai grupului şi Departamentul de Stat al lui Hillary.
- Tony Podesta a fost practic o parte a Fundaţiei Clinton.
În ceea ce priveşte starea actuală a investigaţiei FBI, “agenţia se concentrează în principal asupra persoanelor care au facilitat influenţa rusă în această ţară decât pe complicitatea privind alegerile prezidenţiale”, a declarat pentru Fox sursa lui Carlson.
Rapoarte precedente privind investigaţii federale asupra Fundaţiei Clinton
Descoperirile cercetătoarei Katica privind FOIA confirmă un raport publicat de New York Times în 1 noiembrie 2016, care a precizat că o investigaţie FBI a fost lansată pe baza revelaţiilor în cartea Clinton Cash a lui Peter Schweizer despre diverse favoruri financiare:
Investigaţia, făcută în New York, nu a produs prea multe dovezi şi s-a bazat în principal pe informaţii care au apărut la suprafaţă în articole media şi în cartea “Clinton Cash”, potrivit mai multor oficiali intervievaţi în acest caz.
În carte se menţionează că entităţi străine au oferit bani fostului preşedinte Bill Clinton şi Fundaţiei Clinton şi, în schimb, au primit favoruri din partea Departamentului de Stat în perioada în care Hillary Clinton era secretar de stat. Clinton a negat acele acuzaţii.
Publicaţia Wall Street Journal a declarat de asemenea în octombrie 2015 că cinci birouri ale FBI investigau Fundaţia Clinton – New York, Los Angeles, Washington, Little Rock şi Miami – şi că “adunau informaţii despre Fundaţia Clinton pentru a vedea dacă există dovezi privind infracţiuni financiare sau trafic de influenţă, conform unor persoane familiare cu această problemă”.
Aşadar, în timp ce investigaţia FBI asupra lui Hillary Clinton a fost prezentată ca o simplă problemă a modului de gestionare a serverului său de email, există dovezi că FBI a luat în vizor scandalul Uranium One la câteva săptămâni după ce a început să investigheze scandalul serverului privat al lui Hillary.
Întrebarea care se pune acum, după ce Sessions a cerut procurorilor să chestioneze rezultatele anchetei, este dacă Departamentul de Justiţie va primi dosarul şi dacă actualul Procuror General al SUA va avea curaj să-l facă public.
