Forumul Judecătorilor din România, reacţie vehementă după asaltul asupra justiţiei în urma condamnării lui Dragnea

La o zi după ce Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” a adresat către CSM o cerere de apărare a independenţei sistemului judiciar şi a judecătorilor de la Înalta Curte, ca urmare a declaraţiilor făcute de premierul Viorica Dăncilă, ale ministrului de Interne Carmen Dan, ale ministrului Justiţiei, Tudorel Toader şi ale senatorului PSD Claudiu Manda, potrivit unui comunicat de presă citat de G4 Media.

Asociaţia susţine că declaraţiile făcute de membrii PSD conturează imaginea unei ameninţări serioase la independenţa justiţiei, în principal cu privire la judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe care îi acuză de susţinere a Opoziţiei şi înscenări. Se menţionează, de asemenea, faptul că prin declaraţiile făcute, judecătorii au primit sfaturi pentru aplicarea legii în cazul în care Dragnea va recurge la a ataca sentinţa de joi cu apel.

”Duritatea discursului politic indicat, pornind de la concepte de „sentinţă politizată”, ”răspuns vindicativ al justiţiei la presiunea străzii şi la încercarea autorităţilor legislative şi executive de a reforma statul de drept, acela real”, „aplicarea legii sub influenţa arbitrariului”, „punere în scenă a acestei piese: amânările sentinţei, pregătirea manifestaţiilor pe Facebook, mobilizarea pentru proteste în stradă, citirea sentinţei la oră de maximă audienţă şi creşterea tensiunii prin citirea sentinţei lui Dragnea la sfârşitul şedinţei”, respectiv „o decizie a CCR nu poate să nu fie luată în considerare chiar dacă legiuitorul nu pune legea de acord”, departe de a reprezenta o expresie a prezumţiei de nevinovăţie, în raport de care niciun subiect de drept nu se poate îndoi, cât timp nu s-a pronunţat o hotărâre rămasă definitivă, reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei şi conturează imaginea unei ameninţări serioase la independenţa justiţiei, în principal cu privire la judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acuzaţi de partizanat politic, de înscenări cu privire la soluţionarea dosarului şi cărora li se dau sfaturi cu privire la aplicarea legii sau a deciziilor Constituţionale, în posibila cale de atac, tocmai de reprezentanţi de seamă ai puterii executive sau legislative", potrivit unui comunicat al Asociaţiei.

În cerere sunt enumerate, de asemenea, mai multe principii consacrate în acte normative naţionale şi internaţionale prin care independenţa şi imparţialitatea magistraţilor este apărată.

"Conţinutul acestui principiu constă în obligaţia executivului şi legislativului să se abţină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa judecătorilor. Pe lângă toate acestea, se precizează în document, „că nu ar trebui să fie permis grupurilor de presiune să submineze independenţa sistemului judiciar”. Independenţa magistraţilor nu constituie doar o garanţie a statului pentru
înfăptuirea justiţiei, ci în egală măsură, un drept şi o obligaţie a magistraţilor. Independenţa este privită ca „atribut al funcţiei, care îi permite judecătorului să acţioneze în realizarea actului juridic şi, mai ales, să decidă doar în baza legii şi a propriei conştiinţe, fără nici o subordonare sau influenţă”. Articolul 1 alin. (4) din Constituţia României consacră expres principiul separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească. Datele speţei pun în discuţie, printre altele, raportul dintre limitele discursului public al oamenilor politici şi necesitatea apărării unor valori precum independenţa justiţiei şi reputaţia corpului magistraţilor. Din această perspectivă, oamenii politici sunt ţinuţi să-şi exercite dreptul la libera exprimare doar în anumite limite atunci când sunt puse în discuţie valori precum independenţa, autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, cu consecinţa afectării imaginii sistemului de justiţie".

Astfel, Asociaţia cere intervenţia neîntârziată a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei, afirmând că prin declaraţiile făcute nu numai că s-a adus atingere principiului separaţiei puterilor în stat, dar au fost afectate şi prestigiul justiţiei, independenţa şi reputaţia magistraţilor cât şi încrederea pe care această instituţie le-o oferă cetăţenilor.

"Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraţilor şi are obligaţia constituţională de a apăra independenţa acestora, interesul de a proteja reputaţia şi de a asigura autoritatea magistraţilor fiind superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora.

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecătorilor şi procurorilor din România.

Pe cale de consecinţă, se impune apărarea justiţiei ca sistem, precum şi a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în mod special, întrucât afirmaţiile formulate în condiţiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii în ansamblul său”, potrivit cererii Asociaţiei.

Reamintim că, la scurt timp după ce Dragnea a fost condamnat - în primă instanţă - la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive, premierul Viorica Dăncilă a acuzat faptul că "decizia instanţei de judecată în cazul preşedintelui PSD ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului".

La rândul său, ministrul Carmen Dan a afirmat că "este evident că această sentinţă este una politizată", "este răspunsul vindicativ nu numai la presiunea străzii, ci şi la încercarea autorităţilor legislative şi executive de a reforma statul de drept, acela real".

Mulţi alţi social-democraţi au continuat declaraţiile în aceeaşi notă anti-justiţie.