Expert: Moldova ar trebui să se aştepte la o situaţie economică extrem de dificilă

După ce statul a suferit pierderi de miliarde ca urmare a fraudelor bancare, mai nou, tot cetăţenii Moldovei vor contribui la recuperarea banii furaţi. Guvernul argumentează că doar astfel e posibilă deblocarea finanţării externe, experţii însă avertizează că dificultăţile economice abia încep.
Protest la Chişinău
Protest la Chişinău (Epoch Times România)

După ce guvernul şi-a asumat răspunderea pentru miliardele dispărute din sistemul bancar transformând astfel datoria Băncii Naţionale a Moldovei în datorie publică, mai mulţi experţi economici de la Chişinău comentează, în exclusivitate pentru Deutsche Welle, decizia guvernului de a pune povara miliardelor de lei furate pe umerii cetăţenilor Republicii Moldova.

Veaceslav Negruţă, fost ministru al Finanţelor, consideră abordarea Guvernului drept una complet netransparentă şi incorectă. „Din păcate, guvernarea a ales unica soluţie care îi era convenabilă. Aceasta demonstrează încă o dată că cei care şi-au asumat răspunderea n-au citit legea. Transformarea poverii de 13,6 miliarde de lei în datorie de stat presupune automat o povară de 21,1 miliarde de lei pentru următorii 25 de ani, fie sub formă de impozite mai mari sau reduceri de cheltuieli şi, respectiv, redirecţionarea cheltuielilor bugetare pentru deservirea acestei poveri de 13,6 miliarde”, susţine expertul.

“Referitor la subiectul convertirii datoriei vreau să vă spun că sunt două proceduri: insolvabilitatea şi procedura de recuperare. Procedura de insolvabilitate nu are nimic în comun cu recuperarea fraudelor, şi resursele nu sunt direcţionate la stingerea sau micşorarea acestei datorii. Este adevărat că soluţia aleasă de Guvern nu este unică. Dacă ne gândim că această situaţie putea fi gestionată altfel, vom vedea că povara respectivă putea fi lăsată în grija BNM şi doar suma restantă care nu putea fi recuperată ar fi putut să fie transformată în datorie de stat, după aceea puteau fi aplicate toate măsurile de recuperare”, a mai punctat Negruţă.

Una dintre explicaţiile Guvernului Filip pentru convertirea datoriei în una publică, suportată de cetăţeni, este eventuala susţinere pe care Moldova o poate primi de pe urma finanţării externe, în special a Fondului Monetar Internaţional care, după ultima sa vizită în Moldova, a fost negociatun acord la “nivel de staff”.

La acest subiect, expertul economic al „IDIS Viitorul”, Victor Parlicov consideră că, în fericitul scenariu în care FMI aprobă un împrumut pentru Republica Moldova, aceşti bani nu vor soluţiona problemele acute de ordin economic ale ţării.

„Până va fi discutat cazul Moldovei la bordul FMI a rămas foarte puţin timp, aproximativ o săptămână. Sunt un şir de alte precondiţii pe care mă tem că nu le vom îndeplini. Risc să spun că şansele de a avea un acord cu FMI sunt 50/50. Dar chiar dacă acest acord va fi semnat, să nu credeţi că astfel se vor rezolva problemele. Un acord semnat va însemna că, guvernarea noastră va trebui să taie drastic din cheltuielile bugetare, va trebui să îndeplinească un şir de condiţii extrem de nepopulare. Un acord cu FMI, chiar dacă, pe de o parte, este o doză de optimism, vine cu un şir de măsuri extrem de nepopulare şi dureroase pentru societate. Povara fiscală va trebui să crească, compensaţiile şi facilităţile vor trebui să se reducă, nu exclud că se va ajunge la îngheţarea indexării de pensii sau salarii. Indiferent de rezultatul discuţiilor cu FMI ne aşteaptă o perioadă extrem de grea din punct de vedere economic. Pe fundalul anilor 2015-2016, în anul 2017 la nivel macroeconomic, handicapul dintre noi şi celelalte ţări se tot măreşte. Deci noi am fost, suntem şi vom rămâne cea mai săracă ţară din Europa”, a comentat Victor Parlicov.

În replică, Guvernul de la Chişinău declară că înapoierea banilor dispăruţi din sistemul bancar este unica soluţie de depăşire a crizei, iar faptul că cetăţenii vor duce povara datoriei nu este adevărat.