Exclusiv: Românii din Kitchener, Ontario au sărbătorit cu mic cu mare Ziua Româno-Canadiană

Ziua Româno-Canadiană
Ziua Româno-Canadiană (Maria Matyiku / Epoch Times)

Cea de-a şasea ediţie a Zilei Româno-Canadiene, ce a avut loc în Kitchener, un oraş cochet aflat în centrul regiunii Waterloo din provincia Ontario, s-a încheiat cu succes weekend-ul trecut.

Primele impresii

A fost o adevărată sărbătoare a românilor din diaspora care, cu ospitalitatea binecunoscută, au invitat pe localnicii din zonă să vină şi să cunoască românii şi România prin două prisme: business-urile locale şi arta tradiţională: muzică, dansuri şi porturi populare. Într-o ambianţă românească tradiţională, cu mic cu mare, au petrecut împreună clipe de neuitat.

La deschiderea evenimentului au participat oficialităţi româneşti şi canadiene locale: d-na Antonella Marinescu - Consul General al României la Toronto, Hon Stephen Woodworth – deputat parlamentar din zona Kitchener Waterloo, şi Hon Harold Albrecht – deputat parlamentar din zona Kitchener Conestoga, care a adresat participanţilor câteva cuvinte în româneşte.

Amintirile celor câteva sute de participanţi sunt încă vii în mintea şi inimile lor. Despre reuşita acestui eveniment, participanţii încă mai schimbă impresii personale şi fotografii pe reţelele sociale. De la muzică populară, având ca invitate pe solistele Nicoleta Voitec şi Rucsandra Săuleanu, la ansamblurile de dansuri populare Arta şi grupa de copii de la Banatul; şcoala de Dans din Waterloo şi formaţia Hi-trend, până la recital de pian (Lizzy Cojocaru) şi operă (Iasmina Pataca) s-a simţit şi s-a trăit româneşte.

O surpriză plăcută au oferit elevii şcolilor româneşti din zonă, care au participat cu un program artistic şi o paradă de costume populare reprezentând diferite zone ale ţării. Talentata Annamaria Toma a încheiat în aplauze programul, cântând celebrul cântec Coşarul, fiind acompaniată de dansatorul Roman Scarr.

Nelipsiţi au fost mititeii, grătarele, sarmalele şi prăjiturile româneşti.

Canadieni îndrăgostiţi de România

Printre participanţi, am întâlnit-o pe Alison Brohman, o studentă canadiană, care vorbeşte fluent româneşte, şi care a venit împreună cu mama sa, de la Ottawa, localitate aflată la câteva sute de kilometri, special pentru a participa la acest eveniment. Într-un mic interviu acordat ziarului nostru, Alison ne mărturiseşte că s-a îndrăgostit pur şi simplu de meleagurile ţării noastre.

Epoch Times: Care a fost prima ta interacţiune cu limba română, povesteşte-ne pe scurt cum ai ajuns să înveţi româneşte?

Alison: În liceu, m-am împrietenit cu o elevă româncă şi am început uşor să învăţ câteva cuvinte. Apoi, în 2006 m-am hotărât să merg în România să voluntariez la un orfelinat în Cluj. Nu a fost uşor la început, dar am fost ajutată foarte mult de prieteni şi de gazda la care am stat în România. Au fost nişte oameni deosebit de ospitalieri şi au avut foarte multă răbdare cu mine până când am învăţat limba. După câteva luni, am reuşit să vorbesc şi să scriu româneşte destul de bine. Mi-a plăcut în mod deosebit mâncarea, în special brânzeturile şi reţetele româneşti: mai ales salata de vinete. Mama a învăţat reţeta, şi acum a devenit una dintre mâncărurile noastre favorite. De asemenea, am rămas impresionată de frumuseţea ţării Haţegului, o zonă pe care am vizitat-o împreună cu gazdele şi care mi-a rămas lipită de suflet.

Epoch Times: Cum poţi descrie experienţa ta ca voluntar la orfelinat?

Alison: Sincer, m-am aşteptat să lucrez cel puţin 5-6 ore pe zi. Dar nu s-a întâmplat să fie aşa. În anii 2006-2007, ideea de voluntariat cred că abia prindea contur, era încă la începuturi. Între orfelinat şi asociaţia prin care am voluntariat au fost nişte diferenţe în înţelegeri. Am fost lăsaţi să voluntariem între o jumătate până maxim două ore de zi şi câteodată am fost nevoiţi să aşteptăm câteva ore până când am fost lăsaţi să intrăm în clădire. Indiferent de orele petrecute, faptul că am avut oportunitatea să împărţim cu acei copii un strop de căldură sufletească şi să aducem un zâmbet pe feţele acelor copii a însemnat mult pentru mine.

Eveniment devenit tradiţie

Pentru a afla mai multe despre istoria şi evoluţia acestui eveniment de marcă din zonă, Mirela Bănica Stânei, preşedinta asociaţiei ARTA, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.

Epoch Times: Pentru început, vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre ce v-a determinat să organizaţi acest eveniment, şi cum aţi început de fapt?

MBS: Am pornit de la ideea că organizarea unui eveniment de succes are nevoie de doi factori importanţi: sponsori din partea business-urilor locale şi voluntari. Evenimentul a fost făcut ca să promoveze pe de o parte atât business-urile româneşti cât şi business-urile din zonă, şi în acelaşi timp să promoveze cultura română şi tradiţiile româneşti. Este un eveniment la care sunt invitaţi toţi oamenii din zona noastră şi pentru care facem o promovare intensă şi în afara comunităţii româneşti.

Încă de la prima ediţie, au participat ca membri de onoare: oficialităţi locale, membri ai parlamentului de la Ottawa, reprezentaţi locali. La fiecare ediţie a venit şi consulul general al României la Toronto, de asemenea acum doi ani am avut ca invitat pe ambasadoarea Canadei în România. Este un eveniment care are vizibilitate mare atât în cadrul oficialităţilor române cât şi în cadrul oficialităţilor canadiene.

Epoch Times: Ce v-a motivat să organizaţi an de an acest eveniment?

MBS: Este un eveniment de care oamenii au nevoie. Anul trecut, în 2013, din lipsă de voluntari nu s-a putut porni organizarea. Am rămas impresionaţi că, după 5 ediţii, evenimentul a devenit o tradiţie în comunitate şi că oamenii îl aşteaptă. Am fost contactaţi prin diferite căi, întrebându-ne: când se va organiza anul acesta? Este deci un eveniment de care comunitatea are nevoie, pentru că este o expunere pozitivă a românilor în afara comunităţii şi oferă în sine un prilej bun de a se socializa.

Epoch Times: Cum reuşiţi să menţineţi să şi îmbunătăţiţi continuu calitatea spectacolului?

MBS: Programul pe care îl pregătim de-a lungul zilei, programul artistic include foarte multe numere prezentate de artiştii locali. Avem extraordinar de multe valori locale, pe care putem să le promovăm cu aceste ocazii. Avem echipe de dansuri tradiţionale şi moderne. Aceşti copii micuţi, foarte talentaţi, au prezentat o varietate de dansuri tradiţionale şi de societate, care şi desigur atrag foarte mulţi spectatori.

Şcolile de limba română, ca întotdeauna au participat şi s-au promovat la acest eveniment cu programe artistice pe care le-au oferit celor prezenţi la eveniment.

Un alt grup muzical pe care îl avem în zonă este ansamblul Multicultural Mărţişorul, înfiinţat şi condus de profesorul Ion Damian. Grupul acesta este bazat pe filozofia profesorului Ion Damian care doreşte să includă multiculturalismul nu doar ca o teorie, ci ca o oportunitate de a experimenta acest concept. Copiii din grupul lui învaţă despre cultura română prin intermediul cântecelor.

Grupul de dansuri populare ARTA, a fost înfiinţat în urmă cu 7 ani. Am reuşit să aducem costume tradiţionale din România în urma unui grant pe care l-am primit din partea guvernului canadian.

Epoch Times: Au fost încercări mai speciale în procesul de pregătire al acestui eveniment?

MBS: Una dintre marile provocări în organizarea unui eveniment de asemenea proporţii este găsirea voluntarilor. Succesul de astăzi este datorat în mare parte participanţilor, dar şi maturităţii unui grup restrâns de voluntari care în timp au câştigat experienţa necesară şi au ajuns la punctul de-a împărtăşi din experienţa lor şi altora. Reuşita acestui eveniment sper să fie un exemplu ce demonstrează că se poate face o diferenţă şi să motiveze şi pe alţii. Pe viitor sperăm să avem mai mulţi voluntari.

În încheiere, aş vrea să mulţumesc tuturor celor care au contribuit la succesul acestui eveniment şi în special business-urilor şi sponsorilor care ne-au onorat cu prezenţa lor. Evenimentul a putut avea loc datorită eforturilor şi dedicaţiei voluntarilor care au pus timp şi suflet în organizarea acestuia, cât şi prin contribuţia financiară a business-urilor locale care au sponsorizat evenimentul. Prezenţa lor a fost de asemenea un bun prilej de a se face cunoscuţi şi de a se conecta cu cei prezenţi. Încă o dată, le mulţumim!

Mirela Bănică Stănei, este preşedinta asociaţiei ARTA (Asociaţia Românilor din Triunghiul de Aur) încă din anul 2001, fiind implicată activ în viaţa comunităţii româneşti din 1996. Născută în Braşov, România, s-a stabilit în Canada acum 25 de ani. În prezent lucrează la Universitatea din Waterloo şi îşi face masteratul în Educaţie la Universitatea Willfried Laurier. Promovarea tradiţiilor şi valorilor româneşti culturale este pasiunea ei de-o viaţă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură