EXCLUSIV: John McAfee avertizează despre dictatura informaţiei

John McAfee, unul dintre cei mai interesanţi oameni din domeniul tehnologiei informaţiilor, a dat un interviu ziarului Epoch Times în care ridică probleme pe cât de greu de observat pe atât de importante, care ne privesc pe toţi.
John McAfee la sediul central al Epoch Times din New York 16 noiembrie 2016.
John McAfee la sediul central al Epoch Times din New York 16 noiembrie 2016. (Benjamin Chasteen/Epoch Times)

John McAfee nu este în niciun fel un om obişnuit. Iniţial un computer geek - este cel care a creat primul program antivirus din lume, VirusScan, în 1987 - este un apropiat al străzii şi al oamenilor de rând, dar şi un apărător al adevărului.

După 2008, când compania sa a fost în mod ciudat cumpărată de Intel - firmă care producea cipuri la urma urmei - McAfee s-a retras în Belize, unde şi-a văzut de viaţă şi de bruma de avere pe care reuşise să o strângă.

Cu toate acestea, caracterul său neobişnuit - de personaj de film - dar şi circumstanţele bizare ale lumii care ne învăluie pe nesimţite - i-au pregătit un rol aparte. Vlăjganul a revenit în atenţia mass media în 2012 - când a fost forţat să fugă de poliţie în Belize - după un şir de întâmplări scoase parcă dintr-un roman conspiraţionist. McAfee nu s-a potolit, devenind, în ultimii ani, un avertizor asupra bătăliilor ascunse care se dau adânc în sânul industriei de informaţii.

McAfee descrie o imagine tristă a modului în care permitem tehnologiei să ne erodeze treptat intimitatea şi, împreună cu aceasta, cele mai fundamentale libertăţi.

„Oamenii nu înţeleg adevăruri fundamentale legate de confidenţialitatea datelor”, a declarat fondatorul companiei McAfee Associates, într-un interviu cu ziarul Epoch Times. „Guverne, companii de telefonie şi Google ar dori ca noi să credem că dacă nu avem nimic de ascuns atunci nu avem de ce să ne temem. Aceasta este o înţelegere foarte naivă a intimităţii”.

Încrederea este temelia societăţii

„Când mergi la magazinul alimentar şi întâlneşti un vânzător nou, îi povesteşti tot ceea ce ai făcut cu o noapte în urmă?” întreabă McAfee. „Dar despre problemele cu banca? Sau despre ipoteca pe casă?

Când ieşi din magazin, poate te întâlneşti cu o cunoştinţă şi poate vei intra în vorbă povestind despre familie. Dar nu-i vei divulga informaţiile personale pe care le-ai divulga unui prieten apropiat”, a indicat McAfee.

„Avem o structură socială, o ordine şi un proces pentru aceste interacţiuni şi ele implică alegeri foarte limitate”, a declarat McAfee.

Avem mai multă sau mai puţină încredere în persoanele pe care le întâlnim, iar cantitatea de informaţii personale pe care le divulgăm diferă în funcţie de gradul de încredere în interlocutor. Intimitatea, a declarat el, este construită pe „deciziile şi acţiunile constante pe care fiecare dintre noi le ia de mii de ori pe zi”.

McAfee consideră că intimitatea este „liantul care ţine unită societatea noastră”. Există înţelegerea că, atunci când divulgăm fiecare detaliu despre noi – faptele noastre bune şi cele rele, toate viziunile noastre politice, toate gândurile şi opiniile noastre – nu similarităţile ar fi cele care ne-ar ţine uniţi ci, mai degrabă, diferenţele.

Rasa umană tinde să fie la fel de plină de prejudecăţi pe cât este de îngăduitoare. Dacă oamenii ar şti faptele greşite, trădările şi gândurile negative ale tuturor celor din jurul lor, ar putea izbucni revolte pe stradă.

„Noţiunile negative sunt cele care au nevoie de intimitate pentru a putea avea o societate ce funcţionează fără probleme”, a precizat McAfee.

Ideea că răspândirea informaţiilor şi ideilor pe Internet va ajuta oarecum oamenii să se înţeleagă mai bine s-a dovedit falsă prin dezbinarea generată. „Tocmai am avut revolte electorale pe străzi. Contează acel dialog? Nu”.

McAfee consideră că oamenii au tendinţa să judece şi sunt fixaţi pe opiniile lor. „Dacă îmi place [Donald] Trump, atunci nu poţi să îmi spui nimic despre Hillary Clinton care să îmi schimbe punctul de vedere”.

El a declarat că realitatea diferă de viziunea optimistă conform căreia schimbul de informaţii despre noi înşine pe Internet poate înlătura neînţelegerile. „Toate aceste speranţe în ceea ce priveşte tehnologia nu cred că se vor realiza”.

Pe măsură ce oamenii îşi divulgă ideile personale mai profunde, cei care au puncte de vedere diferite se vor simţi deseori ofensaţi. Destăinuirea informaţiei, în acest caz, duce la apeluri pentru cenzurarea online a punctelor de vedere şi a informaţiilor rivale. Recenta campanie desfăşurată de Twitter împotriva comentatorilor politici din dreapta alternativă ar putea fi considerată un precedent îngrijorător.

Dictatura informaţiei

Ideea ca o singură autoritate să controleze informaţia, să aibă abilitatea de a discredita idei şi opinii şi de a cenzura după bunul plac, generează perspective pe care McAfee consideră că noi, ca societate, ar trebui să le considerăm profund îngrijorătoare.

Următorul dictator nu va fi politic, sau vreo persoană în fruntea vreunui stat”. “Va fi o entitate care controlează informaţia - John McAfee

Deja vedem acest lucru, în condiţiile în care giganţi hi-tech precum Facebook şi Google au devenit atât depozite de informaţii personale, cât şi puncte de control ale informaţiilor pe care putem să le primim.

„Google are o putere interzisă, are o putere incredibilă”, a precizat el.

Mulţi oameni iau rezultatele căutărilor lor pe Google drept fapte concrete, dar trec cu vederea sursele acelor informaţii şi modul în care Google selectează linkurile pe care le va pune în partea de sus a listei şi cele pe care le va îngropa. Următorul dictator, a declarat McAfee, „nu va fi politic, sau vreo persoană în fruntea vreunui stat”. „Va fi o entitate care controlează informaţia”, a adăugat McAfee.

„Dacă eu aleg subiectele pe care lumea să le studieze, pe care să le cunoască, în care să creadă sau pentru care să lupte - voi deţine puterea absolută”. „Cine are acea putere? În acest moment, Google”.

Cantitatea uriaşă de informaţii face ca provocarea să fie capacitatea de discernere a ceea ce este real şi fals. „Mistificarea şi adevărul tind să se contopească atunci când o singură persoană controlează livrarea informaţiei”.

Orice informaţie filtrată de acea persoană, a precizat McAfee, va fi colorată de propriile prejudecăţi şi raţionamente, indiferent cât de bună ar putea fi acea persoană.

Big Brother şi informaţiile

Oamenii subestimează importanţa datelor pe care le generează, crede McAfee. Pe lângă biţii şi byţii stocaţi pe smartphone-uri, oamenii lasă în urmă numeroase informaţii pe fiecare website pe care îl vizitează şi cu fiecare cumpărătură pe care o fac online.

Totul - de la comentarii pe Facebook şi apeluri telefonice - lasă în urmă date ce pot fi recoltate. „Este vorba de fiecare interacţiune a vieţii tale în lumea electronică”, a adăugat McAfee.

McAfee consideră că erodarea rapidă a intimităţii şi colectarea, de către corporaţii, a datelor noastre personale ne ameninţă societatea într-o manieră fundamentală. „Văd cum acest lucru se îndreaptă într-o direcţie care va cauza o prăbuşire majoră a ordinii sociale”, a precizat el.

Datele noastre personale sunt comercializate, utilizate şi monitorizate. Companii precum Google ne folosesc datele pentru a ne inunda cu reclame. Companiile le folosesc pentru a înţelege comportamentele şi interesele noastre personale. Guvernele le folosesc pentru a identifica ameninţări, sau pentru a ne pune la zid dacă ieşim din rând.

McAfee oferă o alternativă asupra liderilor militari, afirmând că aceştia au făcut istorie când au putut să prezică acţiunile inamicilor lor. Acum noi divulgăm date ce pot fi folosite împotriva noastră, exact în acelaşi mod – date despre majoritatea activităţilor noastre zilnice, despre interese, opinii şi credinţele noastre.

„Obiectivul fiecărui dictator nu a fost puterea absolută. Ci cunoaşterea absolută a indivizilor unei populaţii, deoarece un dictator care ştie totul despre tine – unde eşti, cu cine eşti, ce vorbeşti – nu va fi niciodată alungat de la putere. Acesta a fost controlul pe care l-au deţinut toţi dictatorii de la Adolf Hitler până în prezent.

„Este vorba, acum, despre romanul '1984' al lui George Orwell, unde se rescria zilnic istoria. Aceasta este grozăvia.”

Pe măsură ce intrăm într-o nouă lume a stocării masive de date şi a pierderii intimităţii, se naşte o putere a dictatului fără precedent în istoria umană, o abilitate prin care guvernele să aibă acces, cu ajutorul iţelor şi detaliilor vieţilor cetăţenilor săi, la o putere prin care se poate modela realitatea cetăţenilor după voie.

„Este vorba despre acea combinaţie dintre ceea ce ştie un dictator despre o persoană şi ceea ce permite dictatorul ca acea persoană să ştie despre propria sa realitate”, a mai susţinut McAfee.

„Ne aflăm pe marginea unei stânci şi ne clătinăm”.