EXCLUSIV. De ce destabilizează Rusia estul Ucrainei (interviu)

Forţele ruseşti din Slaviansk.
Forţele ruseşti din Slaviansk. (youtube.)

Începând de săptămâna trecută mai multe instituţii publice din regiunile Doneţk, Harkov şi Lugansk au fost atacate, în cadrul unor acţiuni considerate asemănătoare cu invazia din Crimeea. ”Scopul acestor acţiuni este de a împiedica buna desfăşurare a alegerilor din 25 mai. Rusia vrea să arate că noua conducere de la Kiev nu poate asigura ordinea şi securitatea în ţară”, arată Angela Grămadă, cercetător la Centrul de Studii Est Europene şi Asiatice într-un interviu acordat Epoch Times. Şi Ileana Racheru, cercetătoare la IDR, crede că ”asistăm acum la un şantaj îndreptat către alegerile din 25 mai pe care Rusia vrea să le oprească. Moscova doreşte o finlandizare a Ucrainei, dar nu cred că va obţine o federalizare”. Cele două experte susţin că dacă costurile economice ale anexării Crimeei sunt mari, cele ale Ucrainei de est vor fi enorme.

Ce consecinţe are alipirea Crimeei la Rusia pentru Ucraina, pentru Republica Moldova şi pentru regiune?

Ileana Racheru: Este un mesaj adresat nu doar Ucrainei, ci unei părţi importante a spaţiului ex-sovietic, în primul rând tuturor statelor pe teritoriul cărora există o diasporă rusească importantă. Este vorba şi de Republica Moldova şi despre Georgia, unde situaţia este cumva stabilită în favoarea Rusiei. Ne putem uita şi la Kazahstan şi Belarus, unde există minorităţi ruse importante. Pentru Ucraina, mesajul este foarte clar, că ţara trebuie să rămână fie într-o zonă de neutralitate, fie în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse. Ce s-a întâmplat cu Crimeea nu cred că a fost premeditat de liderii de la Kremlin. Dacă ne uităm la diverse coferinţe de presă susţinute de Putin în martie, era destul de nervos şi practic nu a anunţat niciodată intenţia de a ocupa Crimeea. Vedem această acţiune ca fiind un mesaj direcţionat în primul rând către populaţia Federaţiei Ruse în contextul în care Vladimir Putin îşi pierduse mare parte din sprijinul populaţiei şi, după ce presa rusă a numit ”reîntoarcerea Crimeei acasă”, popularitatea lui Putin a crescut la 70-90 % în cadrul sondajelor realizate independent. Ruşii nici măcar nu-şi pun problema dacă Rusia nu pierde ceva de pe urma acestei anexări. Marele câştig pe care oamenii îl văd este ca statul nu mai este nevoit să plătească pentru întreţinerea flotei de la Sevastopol, iar sancţiunile Occidentului nici măcar nu sunt luate în considerare.

Este anexarea o victorie a lui Putin sau pierderile pe termen mediu şi lung vor fi mari decât beneficiile?

Angela Grămadă: Rusia a pierdut Ucraina pentru Uniunea Eurasiatică, proiectul lui Putin pe care aşteptăm să-l lanseze oficial la 1 ianuarie 2015. Cu siguranţă, ucrainenii nu îşi vor mai dori să adere la această structură regională. În al doilea rând, el şi-a antagonizat Ucraina pe termen lung. Ei au fost coagulaţi în jurul ideii naţionale de către Putin, nu de către liderii lor politici. Practic, Euromaidanul, care a fost la început împotriva puterii corupte şi ineficiente de la Kiev, şi-a găsit acum un duşman extern şi acesta este Putin. Putin a câştigat doar pe termen scurt. Ecourile care vin din regiune spun altceva. El va avea o mare problemă în integrarea instituţiilor publice şi economice din Crimeea în sistemul rusesc de funcţionare. Tot mai mulţi oameni sunt nemulţumiţi că nu şi-au primit pensiile şi nu e vorba despre o majorare până la standardul rusesc, ci despre o egalizare. Deocamdată ei nu au primit nici pensia din prezent din cauză că nu funcţionează instituţiile publice.

Ucraina nu a vrut la început să renunţe la cetăţenii ei din Crimeea şi a trimis bani până şi-a dat seama că aceştia nu ajung la destinaţie – la pensionari şi funcţionari. Atunci au oprit aceste fluxuri financiare. Nu funcţionează sistemul judiciar, notarial şi nicio instituţie. Pe termen lung Rusia va trebui să investească foarte multe resurse financiare în Crimeea care este o regiune care nu se putea aproviziona economic şi financiar singură. Este o regiune care trăieşte din resurse de la stat şi din turism în sezonul estival. Acesta a fost pus acum sub semnul întrebării pentru ca turiştii se tem de o escaladare a conflictului. Să ne gândim şi la faptul că Rusia nu poate alimenta Crimeea decât pe mare.

Care este planul lui Putin? Vedem că se repetă scenariul aplicat Crimeei. Protestatari pro-ruşi atacând instituţii publice în Luhansk şi Doneţk, înarmaţi cu grenade şi alte echipamente. Se cer referendumuri…Pregăteşte Rusia o invazie a Estului Ucrainei, după modelul Crimeea?

Angela Grămadă: Nu aş spune că scenariile seamănă. În Crimeea, forţele militare ruse erau deja acolo, erau bazele militare şi aveau tot ce trebuie pentru a ocupa. Da, într-adevăr există forţe pro-ruse în est şi a fost foarte uşor ca cetăţeni ruşi să pătrundă pe teritoriul Ucrainei să organizeze aceste manifestaţii. Scopul acestor acţiuni este de a împiedica buna desfăşurare a alegerilor din 25 mai. Rusia vrea să arate că noua conducere de la Kiev nu poate asigura ordinea şi securitatea în ţară.

Ruşii nu şi-au identificat un candidat capabil pentru aceste alegeri. Dacă ne uităm în presă, se spune ba că Poroşenko, ba că Timoşenko ar putea fi omul ruşilor, dar orice acţiune în acest sens ar reprezenta finalul carierei lor politice.

”Trebuie să facem o distincţie între ce vrea şi ce poate obţine Putin. El ar vrea să readucă estul Ucrainei în Federaţia Rusă. Dacă ar anexa Ucraina de Est, costurile ar fi enorme. 20 de milioane de ucraineni ar trebui loializaţi, cu subsidii foarte mari”.

Cum se explică retragerea lui Vitali Klitschko din cursa pentru prezidenţiale şi susţinerea lui Poroşenko?

Ileana Racheru: Klitschko este un outsider care reuşeşte să câştige un capital nefiind implicat în vreun scandal de corupţie, nu este compromis faţă de Poroşenko sau Timoşenko, dar nu are experienţă în politică. Nu e politician de carieră, ci este un boxeur care a trăit multă vreme în Germania. El mai avea şi problema că legislaţia ucraineană nu-i permitea să candideze pentru că în ultimii 10 ani nu trăise pe teritoriul Ucrainei. Poroşenko în schimb este o concesie făcută Rusiei, nu în sensul că el va avea un discurs pro-rus, ci ca semnal că nu se va schimba foarte mult. El ar putea fi o garanţie că Ucraina se va menţine într-o zonă de neutralitate pe termen scurt şi mediu.

De ce continuă Rusia presiunile, cu manifestaţii pro-ruse, trupe masate la graniţa Ucrainei, retorica constantă de nerecunoaştere a noii puteri de la Kiev pe motiv că naţionaliştii au preluat puterea abuziv? Ce vrea să obţină Putin?

Ileana Racheru: Trebuie să facem o distincţie între ce vrea şi ce poate obţine Putin. El a spus clar că cea mai mare dramă a secolului 20 a fost prăbuşirea URSS. La summitul de la Bucureşti a spus că Ucraina nu este stat. El ar vrea să readucă estul Ucrainei în Federaţia Rusă. Dacă ar anexa Ucraina de Est, costurile ar fi enorme. 20 de milioane de ucraineni ar trebui loializaţi, dintre care majoritatea trăiesc în sărăcie. Ei sunt dezamăgiţi de toate forţele politice care au fost la guvernare la Kiev, dar Putin riscă, dacă nu-i loializează cu subsidii foarte mari, să se trezească cu nemulţumiri şi proteste. Ori cetăţenii ucraineni au o altă experienţă legată de un regim totalitar, mai slab faţă de cel din Rusia.

În acest scenariu puţin probabil al anexării estului, dacă situaţia economică a Ucrainei nu se îmbunătăţeşte printr-o minune, atunci nu-i va putea loializa. Ce se întâmplă în Lugansk şi Doneţk sunt elemente de şantaj, dar acolo nu există trupe prevăzute de un tratat. Prezenţa forţelor militare din Crimeea s-a încadrat totuşi în limita prevăzută de tratatul respectiv. Asistăm acum la un şantaj îndreptat către alegerile din 25 mai pentru ca Rusia vrea să oprească alegerile. Rusia doreşte o finlandizare a Ucrainei, dar nu cred că va obţine o federalizare. Ucrainenii au respins deja acest plan.

Ileana Racheru este cercetătoare la Institutul Diplomatic Român.Angela Grămadă este coordonatoare a Programului Politică Externă la Centrul de Studii Est-Europene şi Asiatice din cadrul SNSPA.

Pentru a vizualiza materialul video intraţi pe pagina originală a Epoch Times România.

alte articole din secțiunea Opinii