Eurodeputat flamand avertizează: Partidele conservatoare din Europa să se pregătească pentru cenzura în masă

Într-un interviu în exclusivitate pentru Remix News, Gerolf Annemans, europarlamentar Vlaams Belang şi preşedinte al grupului Identitate şi Democraţie Europeană, avertizează că o cenzură şi mai mare a conservatorilor este la un pas de a fi aplicată şi le spune grupurilor de dreapta ce trebuie să facă pentru a se asigura că mesajul lor continuă să fie auzit.

Partidele politice conservatoare din Europa ar trebui să înceapă să îşi facă planuri de contingenţă pentru momentul inevitabil din viitorul apropiat când platformele de dreapta vor fi victimele cenzurii în masă din partea unui establishment liberal din ce în ce mai disperat, a declarat un deputat naţionalist belgian de rang înalt la Conservative Political Action Conference (CPAC) din Ungaria, săptămâna trecută, potrivit sursei citate.

"La nivel global, ne aşteptăm să căutăm alternative. De aceea, acum organizăm vizite la domiciliu la o scară foarte mare. Ne îndreptăm către mijloace care ne oferă oportunitatea de a ajunge la electorat chiar dacă suntem izolaţi pe reţelele sociale", a declarat europarlamentarul Gerolf Annemans, membru al formaţiunii Vlaams Belang.

"Avem noi mijloace de a vorbi cu oamenii. Oamenii vor să ne asculte. Aşadar, oamenii sunt deschişi să ne asculte şi să ne aprecieze, iar noi ne adaptăm la situaţie. Ne aşteptăm ca reţelele sociale să fie închise pentru comunicarea politică normală", a avertizat eurodeputatul.

Vlaams Belang este un partid naţionalist flamand care propune independenţa regiunii Flandra faţă de restul Belgiei. În ultimii ani, a avut un succes considerabil pe reţelele sociale, în special pe Facebook, unde a adunat 620.000 de adepţi, ajutând partidul să îşi promoveze mesajele de bază şi să se propulseze în fruntea sondajelor de opinie din regiune. În plus, partidul este cel mai popular partid în rândul tinerilor, iar un element-cheie al acestei popularităţi este reprezentat de eforturile partidului pe TikTok şi Facebook, inclusiv de investiţiile monetare substanţiale în aceste platforme.

Dreapta ar putea fi forţată să iasă din social media

Cu toate acestea, acest succes, de care s-au bucurat multe alte partide de dreapta pe reţelele de socializare, va duce în mod inevitabil la o reacţie negativă. Annemans a avertizat că urmează o represiune majoră împotriva celor din Uniunea Europeană ale căror opinii se abat de la curentul tipic de stânga şi că partidele conservatoare trebuie să găsească soluţii alternative, inclusiv întâlniri faţă în faţă cu publicul.

De fapt, Annemans, care este, de asemenea, actualul preşedinte al grupării europene Identitate şi Democraţie (ID), crede că măsurile radicale de suprimare a reprezentanţilor conservatori sunt pe cale să apară.

"Investim acolo unde putem şi folosim mijloacele pe care le avem, dar, desigur, că nu ne putem baza [pe reţelele de socializare] pentru mai mult de câţiva ani, deoarece vedem ce face Uniunea Europeană cu Legea privind serviciile digitale", a afirmat el.

Actul privind serviciile digitale este încercarea Uniunii Europene de a reglementa social media, impunând platformelor digitale cerinţe de monitorizare a conţinutului şi de eliminare a celui considerat a nu fi "dezirabil din punct de vedere social". Definiţiile vagi ale "conţinutului dăunător" şi ale "dezinformării" ar putea determina platformele tehnologice să acţioneze într-un mod excesiv de zelos pentru a evita sancţiunile financiare impuse de Comisia Europeană pentru nerespectarea regulamentului.

Annemans a acuzat Comisia Europeană că i-a oferit lui Thierry Breton, comisarul francez care conduce represiunea în domeniul social media, "mijloacele care fac parte dintr-un model de dictatură sovietică pentru a interveni în comunicaţiile politice ale oponenţilor. Oponenţii lui Macron, dar în Belgia, bineînţeles, opozanţii regimului de stânga-liberal".

Măsurile draconice au făcut ca Vlaams Belang să se uite la alte modalităţi prin care îşi poate răspândi mesajul şi revine la metoda tradiţională de campanie politică, respectiv campania de prospectare din uşă în uşă.

O rază de speranţă pentru viitorul social media a fost achiziţionarea de către miliardarul american Elon Musk a X, platforma cunoscută anterior sub numele de Twitter, dar Annemans este sceptic în privinţa faptului că aceasta poate rămâne imună la valul crescând de reglementări şi cenzură.

"Există o mică schimbare odată cu venirea lui Elon Musk pe Twitter. Dar, bineînţeles, după cum ştiţi, Twitter nu este singurul lucru, ci sunt şi ei pe el. El este un semn de speranţă şi chiar şi cu el, va trebui să aşteptăm şi să vedem. Va învinge? Nici măcar nu sunt sigur că va putea menţine această zonă liberă", a avertizat înaltul deputat european.

Conservatorii sunt, de asemenea, vizaţi în offline

Conservatorii nu sunt reprimaţi doar pe reţelele de socializare, un exemplu tipic de cenzură a oponenţilor politici fiind evident chiar în Flandra, cu doar o săptămână înainte de interviul acordat de Annemans, şi anume la conferinţa Conservatorismului Naţional din Bruxelles, unde un ordin al primarului local de a închide evenimentul a fost anulat doar prin intervenţie judiciară.

"A fost o greşeală", a declarat deputatul despre încercările de a reduce la tăcere opozanţii politici în capitala de facto a UE.

"Eu, din păcate, trebuie să vă spun că acesta este un eveniment obişnuit pentru Vlaams Belang. Existăm de aproape 40 de ani şi întotdeauna am avut probleme atunci când am organizat reuniuni la Bruxelles sau în regiunea Bruxelles-ului.

Întotdeauna există probleme cu comuniştii, socialiştii, primarii etc. Aşa că pentru noi este o luptă zilnică, din păcate. Au crezut că pot trata conferinţa aşa cum fac de obicei cu noi şi să-i eticheteze pe conservatorii prezenţi drept fascişti şi rasişti, dar nu şi-au dat seama că vor deveni ştiri mondiale în câteva ore.

Imediat ce au văzut asta, au primit telefoane chiar şi de la premierul belgian şi au fost nevoiţi să tragă frâna", a explicat Annemans.

El a prezis că la conferinţa Conservatorismului Naţional nu va mai exista aceeaşi problemă, deoarece liberalii s-au "ars la degete", dar crede că propriul său partid va continua să fie sufocat de establishment-ul ţării atunci când ochii lumii nu vor monitoriza situaţia.

"Vor continua să facă acest lucru cu Vlaams Belang. Aceasta nu este o democraţie. Belgia nu este o democraţie. Asta este ceea ce am spus în timpul discursului meu. Nu aveţi încredere în Belgia, nu aveţi încredere în regatul belgian", a adăugat el.

Cum merge mai departe Vlaams Belang?

În ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, partidul continuă să meargă din ce în ce mai bine şi obţine un sprijin considerabil din partea tinerilor din Flandra. Annemans, fostul preşedinte al partidului, a explicat de ce a renunţat pentru a permite partidului să se adreseze generaţiei următoare.

"Nu mai sunt în fruntea listei. M-am retras pentru că am 65 de ani şi sunt un om înţelept. M-am retras din parlamentul federal în calitate de lider de grup după mai bine de 25 de ani. M-am retras ca lider de partid pentru Tom Van Grieken şi m-am retras ca şi candidat principal pentru alegerile europene.

Sunt un om care crede în întinerirea unui partid politic. Dacă nu faci asta, mori din punct de vedere politic. Şi de aceea nu sunt surprins să văd că, sub conducerea mai tânără a partidului, tinerii sunt atraşi de partid. Ideile noastre sunt moderne. Reprezentăm un nou timp, noua eră, iar vechile puteri vor trebui să se retragă, pentru că iată-ne aici, şi suntem aici cu generaţiile tinere deasupra", a explicat Annemans.

El crede că partidul său va continua să crească în popularitate în rândul populaţiei belgiene autohtone, cu cât ţara va cunoaşte mai multe schimbări demografice radicale.

Întrebat dacă este adevărat faptul că 62% din populaţia Bruxelles-ului este formată din cetăţeni din afara UE, Annemans a răspuns: "Fără îndoial".

"Ceea ce vedem este o radicalizare a populaţiei musulmane care schimbă imaginea culturală a oraşului. Civilizaţia occidentală se reduce pe zi ce trece la o parte inexistentă a mediului cultural bruxellez.

Există o bulă în jurul Parlamentului European şi al instituţiilor europene, o bulă formată din câteva mii de eurocraţi, iar apoi există împrejurimile musulmane din restul oraşului. Ceea ce ne aşteptăm să se întâmple, dacă nu integrăm Bruxelles-ul într-o abordare mai flamandă a viitorului, ne temem că se va întâmpla acest lucru, respectiv că va deveni prima capitală din Europa guvernată de musulmani", a mai declarat eurodeputatul.