Dosarul Revoluţiei. Lazăr cere urmărirea penală a lui Iliescu, Roman şi Voican Voiculescu
Inculpaţi deja în dosarul Mineriadei, Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu ar urma să fie puşi sub urmărire penală în cel mai greu dosar al acestei naţii, dosarul Revoluţiei din '89.
Petre Roman şi Ion Iliescu asudaţi (.)
Procurorul general Augustin Lazăr a transmis preşedintelui Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale, în dosarul Revoluţiei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, informează PÎCCJ.
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat preşedintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituţionale şi legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. (1) lit. a, g, i şi k Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. faţă de:
- ILIESCU ION, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989,
- ROMAN PETRE, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989 şi
- VOICULESCU GELU-VOICAN, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989 ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989", se arată în comunicatul Parchetului.
Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se întemeiază pe prevederile constituţionale şi legale (art. 109 alin. 2 din Constituţia României, respectiv art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999), precum şi pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008." se arată în comunicatul PÎCCJ.
