Dosarul Revoluţiei. Iohannis avizează urmărirea penală a lui Ion Iliescu şi Petre Roman
Peste 1.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în decembrie '89, iar peste 3.000 au fost răniţi, fără ca principalii vinovaţi să fie pedepsiţi sau măcar deferiţi instanţei. După 28 de ani de tergiversări, în acest dosar începe însă urmărirea penală faţă de Ion Iliescu şi Petre Roman.
Petre Roman şi Ion Iliescu asudaţi (.)
Preşedintele Iohannis a transmis vineri ministrului Justiţiei avizul pe cererea de urmărire penală faţă de Ion Iliescu, Roman Petre şi Gelu Voican Voiculescu în Dosarul Revoluţiei, dosar în care cei trei sunt acuzaţi de infracţiunii contra umanităţii. Solicitarea începerii urmăririi penale a fost formulată de Procurorul General Augustin Lazăr şi transmisă lui Iohannis în data de 2 aprilie.
"Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre şi de domnul Voiculescu Gelu - Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituţia României, republicată, ale art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum şi a celor reţinute prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 93/1999, nr. 665/2007 şi nr. 270/2008.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri", se precizează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Reamintim că la începutul lunii aprilie 2016, Procurorul General interimar, Bogdan Licu, a anunţat că dosarul Revoluţiei din Decembrie 1989 a fost redeschis, întrucât ”nu s-au făcut demersuri pentru aflarea adevărului." Câteva luni mai târziu, respectiv în noiembrie, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus extinderea urmăririi penale in rem în dosarul Revoluţiei sub aspectul infracţiunii contra umanităţii.
Concret, procurorii susţin că pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară instaurată după 22 decembrie 1989 a efectuat acţiuni ce "au determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii".
Potrivit investigatorilor, incidentele armate produse într-un număr mare de localităţi arată că s-a acţionat după un plan prestabilit, ce avea drept obiectiv preluarea puterii de către noii lideri şi legitimarea acestora.
"Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui 'război civil' în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui 'război' psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime", au arătat anchetatorii.
Revenind la cei a căror urmărire penală a fost avizată de Iohannis astăzi, reamintim că de-a lungul timpului, Iliescu s-a declarat nemulţumit de cercetările din dosarul Revoluţiei şi al Mineriadei (în care este inculpat), declarând că Revoluţia şi Mineriada sunt momente de istorie depăşite de acum din care ar trebui trase concluzii politice adecvate, mai degrabă decât să-i plângem pe cei care au murit.
"Eu îi înţeleg pe cei care au avut pierderi. Dar asta a fost! A fost caracterul cel mai radical de transformare din tot arealul nostru. Nici ungurii, nici cehii, nici polonezii nu au avut asta, nici măcar bulgarii. Deci la noi a fost o mişcare radicală de înlăturare a vechiului regim, cu sacrificii umane. Revolta din decembrie a însemnat sacrificii umane. Acum să stăm să tot ... plângem morţii, în loc să tragem concluziile politice adecvate pentru tot procesul de dezvoltare a societăţii româneşti...", afirma Iliescu în urmă cu doi ani, comentând faptul că urmaşi ai victimelor Revoluţiei declară că nu pot trece peste aceste evenimente.
Cât despre Petre Roman, acesta s-a declarat recent uluit şi revoltat de cererea vizând urmărire sa penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr preşedintelui Klaus Iohannis în dosarul Revoluţiei. Roman a acuzat că el nu avea nicio influenţă asupra Armatei, ba chiar putea să fie omorât, motiv pentru care e absolut revoltat de această decizie a procurorului general.
