Defileul Jiului, în pericol de distrugere. Decidenţii "au dezgropat" un proiect megalomanic ceauşist

Parcul Naţional Defileul Jiului
Parcul Naţional Defileul Jiului (romania-redescoperita.ro)

După ’89, niciun iubitor de natură nu şi-a mai închipuit că ar mai putea fi periclitat vreodată Parcul Naţional Defileul Jiului şi totuşi, decidenţi fără nicio urmă de consideraţie faţă de natură "au dezgropat" proiectul megalomanic ceauşist de distrugere a ultimului râu mare de munte din Carpaţii Româneşti, a avertizat, în cadrul unei scrisorii deschise, biologul clujean Călin Dejeu, citată de publicaţia România Curată.

Construcţia hidrocentralei de pe râul Jiu va duce la distrugerea Defileului Jiului, este de părere biologul. "Jiul urmează să fie deviat spre galeria de aducţiune chiar la intrarea în parcul naţional şi eliberat abia după zeci de kilometri, chiar la ieşirea din acest parc. O situaţie absolut invers decât ar permite legislaţia."

În opinia acestuia, investiţia Hidroelectrica ar avea un impact dezastruos şi asupra "a patru specii de peşti, patru habitate ripariene şi asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, ceea ce intră în sfera penală. Afectate vor fi şi alte habitate şi specii din fişa sitului, inclusiv o specie prioritară, racul de ponoare."

Biologul Călin Dejeu este cel care a iniţiat şi demersurile de salvare a Râului Alb, din Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului, unul dintre ultimele râuri cu albie virgină din România.

Iată conţinutul scrisorii deschise, adresată lui Remus Borza, administrator judiciar la Hidroelectrica S.A., Graţielei Gavrilescu, ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor, şi lui Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri:

"Stimată doamnă, stimaţi domni,

Având în vedere semnalările repetate din presă privind demersuri de continuare a distrugerii Parcului Naţional Defileul Jiului, vreau să vă aduc la cunoştinţă date privind ilegalitatea şi gravitatea proiectului în cauză. Defileul Jiului se încadrează între cele mai spectaculoase elemente ale patrimoniului nostru natural. În urma campaniei ceauşiste de distrugere a râurilor mari de munte, prin amenajări hidroenergetice, este singurul râu mare de munte care a mai scăpat şi care încă mai curge liber.

După ’89, niciun iubitor de natură nu şi-a mai închipuit că ar mai putea fi periclitat vreodată (în 2005 Defileul Jiului a fost declarat Parc Naţional). Şi totuşi, decidenţi fără nicio urmă de consideraţie faţă de natură "au dezgropat” proiectul megalomanic ceauşist de distrugere a ultimului râu mare de munte din Carpaţii Româneşti. Şi s-a ajuns la ceva de neînchipuit chiar şi într-o ţară din lumea a treia, la lucrări vizând secarea pe tot parcursul din Parcul Naţional a râului pentru care a fost înfiinţat parcul naţional! Jiul urmează să fie deviat spre galeria de aducţiune chiar la intrarea în parcul naţional şi eliberat abia după zeci de kilometri, chiar la ieşirea din acest parc. O situaţie absolut invers decât ar permite legislaţia.

În OUG 57/2007 se prevede că în perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management şi activităţile tradiţionale sunt definite astfel: activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii. Cu siguranţă sunteţi de acord că sub nicio formă proiectul megalomanic ceauşist nu se poate încadra la activităţi tradiţionale.

Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 m2/s la intrarea în defileu, se prevede să rămână un debit de servitute de doar 2,7 m2/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducţiune. Fără Jiu nu mai are sens să vorbim de Defileul Jiului. Şi nu va fi vorba doar de moartea subită a populaţiilor speciilor acvatice şi de degradarea imediată a ecosistemelor adiacente (de la microorganisme până la zecile de vidre, care vor muri de inaniţie, totul va fi afectat). Într-o zonă a Europei cu climă continental excesivă, dacă seci un râu mare, pe o vale îngustă, influenţezi microclimatul şi implicit pădurea de pe versanţi; plus impactul prin intermediul circulaţiei nutrienţilor.

Potenţialul turistic al zonei de asemenea va rămâne o amintire. Activităţi turistice deja dezvoltate în zonă, care asigurau locuri de muncă pe termen nelimitat, cu adevărat sustenabile, precum raftingul, vor dispărea.

Sub aspectul impactului cumulativ, după ce toate celelalte râuri mari de munte au căzut pradă barajelor şi aducţiunilor, distrugerea Jiului ar însemna ducerea la desăvârşire a unei campanii de decenii de mutilare a însuşi cadrului natural al ţării, pentru care râurile mari carpatine reprezentau o trăsătură esenţială, probabil cea mai spectaculoasă.

Şi toată această crimă de mediu şi sabotare a turismului pentru ce?? Pentru câţiva MW/h, în condiţiile în care avem surplus de energie electrică, nu avem cui să o mai exportăm (pentru că nu există cerere în plus la statele vecine) şi avem un consum intern în continuă scădere?! De ce nu se cheltuie banii pentru retehnologizarea hidrocentralelor existente, la care impactul de mediu s-a produs deja demult? S-ar creşte producţia fără noi distrugeri. Ce interese sunt de fapt în spatele acestui dezastru ecologic?

Proiectul ceauşit, absolut anacronic, vine în contradicţie cu legislaţia actuală pe mai multe aspecte. Peste parcul naţional se suprapune şi situl Natura 2000 omonim. Asupra a patru specii de peşti, patru habitate ripariene şi asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, ceea ce intră în sfera penală. Afectate vor fi şi alte habitate şi specii din fişa sitului, inclusiv o specie prioritară, racul de ponoare. Deci se încalcă grav atât OUG 57/2007 cât şi Directiva Habitate.

Alte zeci de specii protejate la nivel naţional şi comunitar, care populează defileul, vor avea de suferit. Curtea Europeană de Justiţie a clarificat în 1 iulie ca şi dacă pe un singur element de calitate starea corpului de apă scade cu o singură clasă se consideră că a fost încălcată Directiva Cadru privind Apa. Nu este nevoie de niciun studiu ca să realizăm că secarea râului presupune degradarea din punct de vedere hidromorfologic cu mai mult de o clasă. Se încalcă şi principiul utilizării raţionale a zonelor umede din Convenţia Ramsar precum şi Convenţia de la Berna.

Ne lovim din nou de o situaţie aberantă, lupul paznic la oi. Romsilva, regie autonomă specializată în exploatarea pădurilor, primeşte în administrare arii naturale protejate, este pusă să presteze activităţi de conservare, care vin în contradicţie totală cu filosofia instituţională a regiei. Aşa că nu este de mirare că administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului, care ţine de Romsilva, nu schiţează nicio opoziţie la distrugerea parcului naţional. Aceeaşi administraţie cheltuie bani publici, prin POS Mediu, astfel: 1.243.984 lei pentru Măsuri de îmbunătăţire a managementului şi conştientizare publică în Parcul Naţional Defileul Jiului şi 2.366.458 lei pentru Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare şi a capacităţii instituţionale a Administraţiei Parcului Naţional Defileul Jiului. De ce se cheltuie bani din taxele şi impozitele noastre şi ale altor europeni pentru a finanţa un management execrabil, care nu face nimic să oprească dezastrul??!

Iar Hidroelectrica, titularul proiectului hidroenergetic catastrofal, chipurile se află în insolvenţă. Un agent economic aflat în insolvenţă are 77 de milioane de euro de aruncat pe un proiect absurd şi ilegal??! În acelaşi timp, Hidroelectrica declară că va scoate la licitaţie circa 40 de hidrocentrale în noiembrie, sub pretextul că are nevoie de lichidităţi ca să iasă din insolvenţă. Cele două demersuri sunt absolut contradictorii. Dacă Hidroelectrica trebuie să vândă zeci de hidrocentrale ca să obţină lichidităţi ca să iasă din insolvenţă, de ce consumă lichidităţi ca să-şi mărească portofoliul cu două hidrocentrale construite ilegal în Parcul Naţional Defileul Jiului? Trebuie să cinstească memoria Marelui Cârmaci, de pe vremea căruia datează proiectul criminal pentru natură? Sau care sunt interesele reale?

Deşi acum activităţile de distrugere ale naturii demarate deja sunt mai ample ca oricând în istoria ţării, deci nu duce lipsă de concurenţă, proiectul de secare a Jiului în Parcul Naţional Defileul Jiului candidează cu toate şansele pentru prima poziţie între proiectele distructive, absurde, ilegale şi revoltătoare.

Stimată doamnă/stimaţi domni, vă solicit să luaţi toate măsurile necesare pentru stoparea imediată a demersurilor de reîncepere a lucrărilor (sistate în 2012) la proiectul hidroenergetic ilegal din Parcul Naţional Defileul Jiului, iar ulterior, pentru readucerea suprafeţelor din parc distruse (de lucrările efectuate până în 2012) cât mai aproape de starea iniţială. Parcurile naţionale (categoria II IUCN) reprezintă suprafeţe mari în care natura este lăsată să-şi continue cursul, neperturbată. În orice ţară din lume parcurile naţionale sunt respectate, în afară de România. Această situaţie criminală şi ruşinoasă trebuie să înceteze.

Domnule administrator judiciar Remus Borza, vă solicit să sistaţi orice demersuri de continuare a lucrărilor ilegale din Parcul Naţional Defileul Jiului. Vă reamintesc că Hidroelectrica este o companie cu capital integral de stat, nu proprietatea dumneavoastră personală. Banii pe care îi alocaţi pentru distrugerea parcului naţional sunt şi banii noştri, ai celorlalţi cetăţeni români, şi astfel ne faceţi părtaşi fără voia noastră la o crimă de mediu, la distrugerea patrimoniului natural pe care avem datoria să-l păstrăm, pentru generaţiile următoare.''

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne