David Suzuki: Insule de plastic mari cât România formate în ocean

Savantul şi ecologistul David Suzuki.
Savantul şi ecologistul David Suzuki. (Marianna Massey / Sustainable Living Festival via Getty Images)

Opt milioane de tone. Atât de mult plastic aruncăm în oceane în fiecare an! Jenna Jambeck, inginer de mediu de la Universitatea din Georgia, afirma că această cantitate este suficient de mare pentru a alinia cinci pungi cu gunoi pe fiecare 30 de cm de plajă din lume.

Un studiu publicat de Jambeck şi colegii săi în revista Science, a examinat modul în care 192 de ţări de coastă şi-au eliminat deşeurile de plastic în 2010. Raportul "Date despre deşeurile de plastic în ocean" estimează că din 275 de milioane de tone de plastic generate, aproximativ opt milioane ajung în mări: luate de vânt din recipientele de gunoi ajung în râuri şi estuare, aruncate pe plaje sau de-a lungul coastelor şi transportate în ocean.

China se situează în fruntea unei liste care cuprinde 20 de ţări responsabile pentru un procent de 83 la sută în ceea ce priveşte "slaba gestionare a plasticului" ce ajunge în oceane, trimiţând între 1,32 şi 3,53 milioane de tone în apa mărilor şi oceanelor. SUA, care are sisteme mai bune de gestionare a deşeurilor, se clasează pe locul 20 pe listă, fiind responsabilă de trimiterea a 0,04 - 0,11 tone. Unele ţări din topul celor 20 nu au nici măcar sisteme formale de gestionare a deşeurilor. Există teama că, pe măsură ce populaţia umană creşte, cantitatea de plastic ce va ajunge în oceane se va mări dramatic dacă ţările nu-şi îmbunătăţesc sistemele de gestionare a deşeurilor şi practicile şi nu-şi reduc cantitatea de plastic produsă şi utilizată.

Oamenii de ştiinţă nu ştiu unde ajunge plasticul sau ce efecte are asupra vieţii marine şi aprovizionării cu alimente în general. Ei ştiu că insulele masive de plastic şi alte deşeuri - unele mari cât provincia Saskatchewan din Canada - se adună în cinci mari vârtejuri ale curenţilor oceanici în partea de nord şi de sud a Pacificului, nordul şi sudul Oceanului Atlantic şi Oceanul Indian. Dar asta reprezintă doar o cantitate mică din total.

Plasticul se află peste tot în mările noastre. Acesta se acumulează pe fundul mărilor şi în sedimente, pe coastele marine, şi este preluat de peşti şi alte creaturi marine. Aceasta afectează păsări, peşti, mamifere, precum şi alte vieţi marine. În cele din urmă se descompune în bucăţi mai mici, care pot arata ca icrele de peşte şi pot fi consumate de animale marine, dar nu se biodegradează complet niciodată. Aceste particule - microplasticul - continuă să se adune. De asemenea, ele absorb şi concentrează substanţe chimice toxice, otrăvind animalele care le consumă.

Studiile arată că 44 la sută din toate speciile de păsări marine au plastic în corp. Peştii, păsările, broaştele ţestoase sau balenele se încurcă adesea fatal în deşeurile de plastic.

Chiar şi căutarea zborului 370 al liniei aeriene Malaysia Airlines, care a căzut în Marea Chinei de Sud, în martie 2014, a fost îngreunată deoarece anchetatorii găseau multe resturi de plastic.

Oamenii depind de apa sănătoasă a oceanelor pentru alimente, apă, aer, recreere şi transport. Oceanele conţin mai mult de 97 la sută din apa planetei şi produc mai mult de jumătate din oxigenul pe care îl respirăm. Ele absorb, de asemenea carbon - important pentru reducerea încălzirii globale. Jumătate de oameni din lume trăiesc în zonele de coastă, şi companiile ale căror afaceri au de-a face cu oceanul contribuie cu mai mult de 500 miliarde USD pe an la economia globală.

Ce facem cu oceanele şi viaţa în această privinţă, ne facem nouă înşine. Deci, ce putem face pentru a le/ne menţine sănătoşi?

Autorii raportului afirmă că reducerea "slabei gestionări" a deşeurilor de plastic, reglarea cantităţii de materiale plastice care intră în fluxul de deşeuri, precum şi îmbunătăţirea metodelor de eliminare a deşeurilor în primele 20 de ţări ce încalcă aceste lucruri sunt esenţiale. Dar, Jambeck notează: "Nu este vorba doar despre îmbunătăţirea infrastructurii în alte ţări. Există lucruri pe care le putem face în viaţa noastră de zi cu zi pentru a reduce cantitatea de deşeuri de plastic pe care cu toţii o producem".

Pentru consumatori, aceasta înseamnă evitarea produselor supraambalate şi a articolelor inutile din material plastic, cum ar fi apa îmbuteliată şi produse de unică folosinţă. De asemenea, trebuie să devenim mai buni la reutilizare şi reciclare. Potrivit unui raport al companiei americane non-profit As You Sow, plasticul este cea mai rapidă forma de creştere a ambalajelor, şi doar circa 14 la sută este reciclat.

Oceanele şi viaţa pe care o sprijină face faţă la numeroase ameninţări, de la schimbările climatice la pescuitul excesiv. Reducerea cantităţii de plastic pe care noi o aruncăm în ele este o provocare pe care o putem căştiga. Să trecem de ea.

Scris cu contribuţii din partea lui Ian Hanington, senior editor la Fundaţia David Suzuki.

alte articole din secțiunea Știință