Curiozităţi despre broasca ţestoasă

Curiozităţi despre broasca ţestoasă
Curiozităţi despre broasca ţestoasă (Facebook)

Natura, prin minunile ei, stârneşte curiozităţi la tot pasul, iar oamenii de ştiinţă nu mai contenesc să le descopere. Broaştele ţestoase sunt considerate cele mai longevive vertebrate ale Planetei. Cea mai bătrână broască ţestoasă de Galapagos a murit de insuficienţă cardiacă, în iunie 2006, la vârstă de 175 de ani. Aceasta se numea Harriet şi se afla într-o grădină zoologică, deţinută de regretatul Steve Irwin. O altă broască ţestoasă gigant din Insulele Albadra, numită Adwaita, a murit la vârstă de 250 de ani, în martie 2006.

Broasca ţestoasă este o creatură simpatică care îşi poartă “casa” în spate. De fapt, carapacea este o metodă de apărare. Când broasca se simte în pericol îşi strânge membrele şi capul sub “armura” din os impenetrabilă, astfel prădătorului îi va fi foarte greu sau imposibil să o rănească sau să o mănânce. Broaştele ţestoase sunt binecunoscute pentru longevitatea lor care se trage de la metabolismul foarte lent şi de la abilitatea senzaţională de a economisi energie, de aceea se mişcă foarte încet. Mai multe specii de ţestoase pot trăi peste 100 de ani.

Au o forţă de adaptare extraordinară, dar din păcate au ajuns o specie pe cale de dispariţie din cauza faptului că au condiţii speciale de trai, care pot fi regăsite din ce în ce mai greu, la ora actuală, în lume. Viaţa acestei specii depinde foarte mult de mediul în care trăieşte, care-şi pune amprenta asupra temperaturii lor corporale şi a duratei de viaţă. Ele nu pot supravieţui frigului şi nici căldurii excesive, de aceea, schimbările de temperatură, frecvente la ora actuală în lume, le scurtează media de viaţă. Dar, nu doar natura a devenit neprielnică supravieţuirii broscuţelor ţestoase. Şi omul a intervenit în evoluţia speciei, atunci când a început să le vâneze şi să le găsească diverse utilizări, fie ca animal de companie, fie izolate în grădini zoologice. Broaştele ţestoase nu au fost vânate numai pentru carnea lor, pentru ouăle lor deosebit de gustoase, cât şi pentru carapacea lor, folosită în diverse industrii.

Curiozităţi despre broasca ţestoasă

- Broaştele ţestoase sunt printre cele mai vechi specii de pe Pământ. Strămoşii broaştelor de azi arătau altfel, dovedind adaptarea acestora la mediu. Ţestoasele se găsesc pe Pământ de mai bine de 220 milioane de ani, cu mult înaintea dinozaurilor. Primele ţestoase aveau dinţi şi nu îşi puteau retrage capul.

- În anul 1937 a fost găsită pe coasta Cubei o broască ţestoasă gigant, în vârstă de peste 500 de ani şi cu o lungime de 4 m.

- În anul 1961, în Deşertul Gobi, a fost descoperit scheletul unei broaşte ţestoase de dimensiuni uriaşe. Acesta a aparţinut speciei Ankylozaur şi atingea 2 m înălţime şi 5 m lungime, considerent pentru care geologii au denumit-o "tancul căţărător".

- Ştiaţi că există o zi mondială dedicată broaştelor ţestoase? Ei bine, încă din anul 2000, American Tortoise Rescue au denumit pentru prima dată ziua de 23 mai drept ziua ţestoaselor.

- Ţestoasele se găsesc pe fiecare continent, mai puţin Antarctica.

- Carapacea unei ţestoase este formată din 60 de oase diferite unite între ele.

- Unele specii de apă pot absorbi oxigen prin pielea de pe gât, aceasta permiţându-le să rămână scufundate pentru o perioadă îndelungată şi chiar să hiberneze sub apă.

- Insula Aldabra din Oceanul Indian, declarată rezervaţie naturală, este insula cea mai populată cu broaşte ţestoase uriaşe. Aici vieţuiesc peste 100.000 de broaşte ţestoase cu dimensiuni foarte mari.

- Cea mai grea broască ţestoasă din lume la ora actuală este broasca ţestoasă pieloasă Luthul - Dermochelys Coriaceea, ce are o greutate de 700 kg şi o lungime de 2-3 m.

- Una dintre cele mai frumoase specii de broască ţestoasă este aşa-numita „ţestoasă cu stele” - Testudo elegans, originară de pe coastele de răsărit ale Indiei. Carapacea ei are formă ovală, cu centrul boltit şi prezintă desene sub forme de stele galbene, pe fond negru.

- Ţestoasa pieloasă este cea mai mare dar şi cea mai rapidă dintre ţestoase. Ea nu are carapace. În locul scutului osos această specie de broască ţestoasă are o piele groasă, susţinută de 7 creste distincte, dispuse dinspre cap către posterior, un soi de coaste care se ridică din corpul ei. Are astfel o formă asemănătoare unei lacrimi, ceea ce îi conferă un design hidrodinamic ce o ajută la înot. Şi deşi adulţii pot ajunge la dimensiuni impresionante, până la 2,2 metri lungime şi 700 kilograme, ţestoasele pieloase sunt deosebit de rapide: înoată cu până la 35 kilometri pe oră, adică 100 metri în 10 secunde.

- Ţestoasele Galapagos sunt cele mai mari de pe Terra. Cea mai mare broască ţestoasă de Galapagos măsura 1,5 metri şi avea aproape 250 de kilograme. Ţestoasa de Galapagos este o specie de animale ameninţată cu dispariţia!

- Cele mai mari broaşte ţestoase de uscat trăiesc în Insulele Galapagos (Testudo elephantopos) şi în Insulele Oceanului Indian. Ele depăşesc 1 m lungime şi o greutate de 250-400 Kg.

- Broasca ţestoasă din specia Testudo Radiata trăieşte peste 200 ani.

- Există specii agresive de broască ţestoasă ce atacă şi omul, nu doar animalele. Spre exemplu, broasca-vultur (Macroclemys temurinckii), originară din Golful Mexic.

- Creierul broaştei ţestoase are dimensiuni foarte mici şi este puţin evoluat, însă organele de simţ în schimb sunt sensibile, fiind capabile să sesizeze imediat variaţiile de lumină sau urmele foarte slabe de mirosuri.

- Broaştele ţestoase nu au dinţi, însă marginile maxilarelor superioare şi inferioare sunt acoperite de teci cornoase şi ascuţite. Aceste animale nu au fost întotdeauna lipsite de dinţi, dovada constituind-o broaştele ţestoase descoperite în Germania, care provin din triasicul superior şi care aveau dinţi.

- Broasca ţestoasă are o rezistenţă foarte mare la foame ce poate ajunge până la 400 de zile.

- Puterea de regenerare a broaştelor ţestoase este impresionantă. În cazul în care carapacea le este arsă sau rănită profund, refacerea ei durează mai puţin de doi ani.

- Un comportament mai particular îl întâlnim la masculul aparţinând speciei Ţestoasa-de-baga, care în larg, dacă este prinsă o femelă, sunt în stare să o urmeze şi în barca pescarilor şi de multe ori s-a întâmplat ca barca să fie răsturnată, iar masculul înşelat în speranţele sale (broasca femelă fiind moartă) atacă pescarii, aceştia nemaiavând nicio şansă de scăpare.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook


alte articole din secțiunea Știință