Cum şi-a schimbat mafia italiană "modus operandi". Crimele şi şantajul nu mai sunt "la modă"

Mafia italiană îşi murdăreşte rareori mâinile cu sânge în zilele noastre.

Extorcările nu mai sunt la modă, iar crimele sunt în mare parte dezaprobate de către "naşi". Doar 17 persoane au fost ucise de mafie în Italia în 2022, potrivit celor mai recente date oficiale, faţă de peste 700 în 1991.

În schimb, mafioţii s-au mutat în mod agresiv în lumea cu riscuri reduse şi cu un nivel scăzut de discreţie a infracţiunilor personajelor cu guler alb, au declarat, pentru Reuters, procurori italieni de rang înalt.

Trecerea la evaziune fiscală şi fraudă financiară este alimentată de miliardele de euro care se împrăştie prin Italia în fondurile de recuperare post-COVID, concepute pentru a stimula economia dar care se dovedesc a fi o mană cerească pentru escroci.

Guvernul premierului Giorgia Meloni a dezvăluit luna trecută că a descoperit fraude în valoare de 16 miliarde de euro legate de scheme de îmbunătăţire a locuinţelor.

Procurorii analizează, de asemenea, un posibil abuz masiv al unui pachet de stimulare al Uniunii Europene în valoare de 200 de miliarde de euro. Aceştia spun că nu toate fraudele sunt orchestrate de puternicele grupuri de crimă organizată din Italia, dar suspectează că o mare parte dintre ele sunt.

"Ar fi fost o prostie să credem că nu vor profita de un aflux uriaş de bani", a declarat Barbara Sargenti, un oficial din cadrul Procuraturii Naţionale Anti-Mafia şi Anti-Terorism.

Cosa Nostra din Sicilia şi Camorra din oraşul Napoli sunt cele mai cunoscute grupuri mafiote din Italia, dar 'Ndrangheta, cu sediul în regiunea sudică Calabria, este cel mai mare grup de crimă organizată din ţară. În timp ce îşi menţine controlul strâns asupra comerţului european cu cocaină, a condus în ultimul deceniu mişcarea spre domeniul financiar.

Parchetul European (EPPO) - care investighează infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene - a tras un semnal de alarmă în luna februarie, avertizând că amploarea uriaşă a infracţiunilor financiare din blocul celor 27 de naţiuni sugerează implicarea unor grupuri de crimă organizată.

Aproape o treime din cele 1.927 de cazuri active ale EPPO în 2023 erau centrate pe Italia, unde prejudiciul estimat a fost evaluat la 7,38 miliarde de euro dintr-un total de 19,3 miliarde de euro în întregul bloc.

Interviurile cu şapte procurori şi şefi de poliţie, coroborate cu o analiză a mii de pagini de documente judiciare, au dezvăluit amploarea implicării mafiei în lumea afacerilor din Italia şi costurile pe care aceasta le impune visteriei statului.

Procurorii au declarat că infracţiunile se bazează adesea pe complicitatea antreprenorilor, bucuroşi să găsească noi modalităţi de a se sustrage de la plata taxelor. Evaziunea fiscală este o problemă cronică în Italia, care a costat visteria statului aproximativ 83 de miliarde de euro în 2021, potrivit celor mai recente date ale Trezoreriei.

"În Italia, nu există niciun stigmat social pentru cei care emit facturi false sau fac evaziune fiscală. Viziunea socială asupra infracţiunilor economice este foarte diferită de cea privind traficul de droguri", a declarat Alessandra Dolci, şefa echipei de urmărire penală antimafia din Milano.

În curs de faliment

Cu toate că nu există o estimare oficială a amplorii implicării crimei organizate în infracţiuni financiare în Italia, doi dintre procurorii care au vorbit cu Reuters au estimat că este vorba de miliarde de euro în fiecare an - din care doar o parte a fost descoperită.

Pentru bandele criminale, având în vedere sumele mari de bani implicate, sancţiunile sunt relativ uşoare. Dacă eşti prins încercând să vinzi doar 50 de grame de cocaină, rişti până la 20 de ani de închisoare. Dar dacă emiteţi facturi false pentru a obţine credite fiscale frauduloase în valoare de 500 de milioane de euro, riscaţi doar între 18 luni şi şase ani de închisoare.

"Nu există nicio comparaţie atunci când vine vorba de evaluarea raportului risc/recompensă", a declarat Dolci.

S-ar putea să nu fie demn de un film de Hollywood, dar mai multe cazuri recente evidenţiază legăturile dintre escrocheriile fiscale şi crima organizată.

În februarie, poliţia din regiunea nordică Emilia Romagna a arestat 108 persoane despre care se crede că sunt apropiate de 'Ndrangheta. Acestea sunt suspectate că au emis facturi false în valoare de 4 milioane de euro pentru servicii inexistente în domeniul construcţiilor navale, întreţinerii utilajelor industriale, curăţeniei şi închirierii de maşini.

Ancheta este în curs de desfăşurare, iar data procesului nu a fost încă stabilită.

Colonelul Filippo Ivan Bixio, comandantul provincial al poliţiei fiscale, a declarat că astfel de scheme au permis oamenilor de afaceri să îşi reducă veniturile impozabile şi să obţină credite fiscale.

"Nu este un fenomen sporadic. Este structurat", a declarat acesta.

Magistratul din Milano Pasquale Addesso a fost martorul apropiat al metamorfozei mafiei.

De când oraşul a intentat, în 2011, un proces în care au fost judecaţi aproximativ 120 de inculpaţi, acuzaţi de o serie de infracţiuni tradiţionale ale mafiei, Addesso spune că nu a întâlnit niciun caz de şantaj, care era cândva un pilon al activităţii mafiote.

"'Ndrangheta... nu mai este implicată în extorcare, ci în insolvenţe şi falimente", a spus el. "(Ea) a intrat în lumea subcontractelor, ca răspuns la solicitările de evaziune fiscală ale antreprenorilor".

Un proces care s-a încheiat anul trecut s-a axat pe o investigaţie condusă de Pasquale Addesso, care a scos la iveală unele dintre numeroasele escrocherii folosite de mafioţi - inclusiv crearea unor societăţie aparent legitime care oferă subcontacte la preţuri reduse companiilor, doar pentru a le falimenta după cca.doi ani.

Motivul era simplu. Guvernul oferă scutiri de taxe avantajoase companiilor nou înfiinţate. O companie care nu are nicio intenţie de a se dezvolta poate folosi acest ajutor pentru a oferi preţuri foarte competitive şi apoi, prin declararea frauduloasă a falimentului, poate scăpa de datorii şi de obligaţiile de asistenţă socială.

"'Ndrangheta operează în tot sectorul de furnizare de muncă temporară, de la transporturi la curăţenie. Prin faptul că nu plăteşte taxe şi contribuţii, poate oferi servicii la preţuri reduse", a declarat Gaetano Paci, procurorul şef al oraşului nordic Reggio Emilia.

Documentele tribunalului au arătat că societăţile internaţionale - inclusiv UPS Italia, gigantul german de transport DB Schenker şi lanţul de supermarketuri Lidl - au subcontractat o parte din logistică unor socităţil create de 'Ndrangheta. Companiile au fost condamnate la plata unor amenzi.

Un purtător de cuvânt al DB Schenker a declarat că procedurile împotriva companiei au fost închise şi a refuzat să comenteze. Lidl a refuzat să comenteze. UPS a declarat că îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu toate legile locale şi că programul său de conformitate a abordat în mod specific preocupările procurorilor.

Făcând aluzie la costurile pe care astfel de scheme le implică pentru stat, serviciul de venituri interne a dezvăluit parlamentului, în iulie anul trecut, că societăţile falimentare datorau în total 156 de miliarde de euro sub formă de impozite neplătite şi plăţi de pensii. Această sumă este de aproximativ trei ori mai mare decât veniturile anuale din impozitul pe profit ale Italiei, care anul trecut au fost de 51,75 miliarde de euro.

O parte substanţială a sumei restante se datorează unor suspiciuni de fraudă, cu posibile legături cu mafia, a declarat Addesso. Însă acesta s-a plâns că există o lipsă de personal cu abilităţile necesare pentru a efectua investigaţii financiare complexe şi pentru a dovedi când falimentele sunt frauduloase.

"Dacă vreţi să combateţi mafia, atunci ar trebui să vă concentraţi mai mult pe legile privind insolvenţele şi falimentele decât pe extorcare", a spus el.

Dezmembrarea activelor

Preluarea unor firme aparent de succes şi apoi desfiinţarea lor poate fi, de asemenea, profitabilă.

Într-un caz evidenţiat în procesul din Milano al lui Addesso, acesta a arătat că doi membri ai 'Ndrangheta au investit într-un restaurant cu stele Michelin dintr-un zgârie-nori din oraş în 2014, promiţând că îl vor ajuta pe proprietar să acopere impozitele şi chiriile restante pentru proprietate.

Nu au făcut acest lucru. În schimb au acumulat mai multe datorii şi au declarat faliment - nu o dată, ci de două ori - datorând statului aproximativ 1,8 milioane de euro în taxe neplătite.

Deşi cei care au stat la originea acestei fraude au fost condamnaţi şi închişi, anchetatorii spun că mulţi alţi infractori scapă, în parte din cauza legilor care limitează timpul disponibil pentru urmărirea penală a infracţiunilor gulerelor albe.

Termenele de prescripţie sunt de 6 ani pentru evaziune fiscală, 8 ani pentru neplata TVA şi 10 ani pentru faliment fraudulos. Dar investigaţiile complexe pot dura mai mulţi ani şi, chiar dacă se obţine o condamnare, există adesea un proces de apel de lungă durată, afirmă procurorii.

Subliniind această problemă, Consiliul Europei - organism de supraveghere a democraţiei şi a drepturilor omului - a declarat că în 2022 doar 0,9% dintre deţinuţii italieni au fost condamnaţi pentru infracţiuni economice - mult mai puţin decât 7,1% în Franţa şi 9,8% în Germania.

Iar guvernele succesive nu au reuşit să înăsprească normele privind infracţiunile celor cu gulere albe, preferând să se concentreze în schimb pe reformele care să recupereze o parte din banii datoraţi.

Decretele fiscale din februarie includ dezincriminarea unor infracţiuni fiscale, ceea ce, potrivit opoziţiei, legitimează comportamentul ilegal.

"Nu există amnistie şi nu există favoruri pentru cei vicleni. Această reformă nu face decât să pună oamenii cinstiţi în situaţia de a plăti", a declarat Meloni în faţa parlamentului, apărând legea.