Cum establishmentul politic american a utilizat terorismul pentru a transforma serviciile de informaţii în instrument politic intern

Barack Obama
Barack Obama (Chip Somodevilla/Getty Images)

În timpul administraţiei Obama, FBI şi Agenţia Naţională de Securitate (NSA) au comis numeroase încălcări ale procedurilor destinate protejării datelor personale şi comunicaţiilor americane colectate în temeiul Legii privind supravegherea străinilor - Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA).

Potrivit Secţiunii 702, care a făcut parte din amendamentele aduse FISA în 2008, în ultimul an al preşedintelui George W. Bush (!), comunitatea de informaţii are puteri lărgite de a colecta şi monitoriza comunicaţiile de pe Internet şi telefonie cu străinătatea şi poate culege informaţii despre cetăţeni neamericani.

Pas cu pas, spre dezastru

Constrângerile privind protejarea datelor colectate în cadrul programului au fost relaxate în timpul preşedintelui Barack Obama în 2011, ceea ce a permis NSA să acceseze masiv datele folosind doar numele persoanelor. Anterior, aceste tipuri de căutări, numite "cereri care utilizează identificatori ai persoanei din Statele Unite", erau interzise.

În decizia sa din 2011, tribunalul pentru emiterea mandatelor de urmărire - Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC) a declarat că "relaxarea regulilor de căutare" ar fi limitată la căutări "care ar furniza în mod rezonabil informaţii secrete străine".

FISC la acea dată a aprobat şi colectarea mai largă a aşa-numitelor date upstream, care reprezintă, de fapt, toate datele de pe Internet care circulă pe magistralele operatorilor majori de internet.

Cu toate acestea, în anii următori, politicile destinate să apere împotriva folosirii abuzive a legilor, numite "proceduri de minimizare şi de direcţionare", au fost distruse sistematic, ceea ce a dus la numeroase încălcări.

Un raport FISC top secret declasificat, publicat în aprilie 2017, arăta că NSA a înregistrat o rată de neconformitate (căutări făcute degeaba) de 85%.

Astfel că sistemul "702", care nu fusese conceput pentru a spiona americanii, ci pentru a proteja securitatea naţională a SUA, a devenit un instrument puternic de spionaj în mâinile administraţiei Obama.

Problemele cu sistemul FISA au captat atenţia în luna februarie, după ce a fost dezvăluit un memoriu al Comitetului de Informaţii al Camerei Reprezentanţilor, care arăta că FBI şi Departamentul de Justiţie au obţinut un mandat FISA de interceptare a comunicaţiilor voluntarului campaniei Trump, Carter Page. Mai rău, mandatul era obţinut pe baza unor informaţii false obţinute prin plată de către membri ai campaniei Clinton şi Democratic National Committee (DNC).

Mandatul iniţial şi cele trei reînnoiri ulterioare ale mandatului emis pe numele lui Page puteau fi (şi probabil au fost) folosite pentru a spiona pe oricine era în contact cu Page, deci inclusiv membrii campaniei Trump, după regula de "three hops" - NSA este autorizat să analizeze comunicaţiile la "trei paşi" de ţinta iniţială. Oricine este în comunicare directă cu Page este la un singur pas; oricine comunică cu cei care vorbesc cu Page este la doi paşi etc. în acest fel, evident, fiind incluse foarte multe persoane, mai ales din anturajul lui Trump.

Probleme cu FBI-ul

Mai rău, potrivit raportului FISC declasificat, FBI a oferit accesul la datele sensibile ale Sistemul 702 unor angajaţi care nu erau autorizaţi să aibă acces la date. În unele cazuri, aceste date au fost apoi scurse de către angajaţi.

Anul trecut, a fost deja dezvăluit faptul că oficialii de vârf ai administraţiei Obama, inclusiv consilierul pentru securitate naţională Susan Rice şi ambasadorul SUA la ONU, Samantha Power, au folosit aşa-numitele "cereri de demascare" pentru a obţine comunicări aparţinând anumitor membri ai campaniei Trump şi echipei de tranziţie.

Agenţia a furnizat, de asemenea, unor contractori - deci care nu erau nici măcar angajaţi guvernamentali - acces la datele brute ale Sistemul 702. Mai rău, contractorii au menţinut accesul la date chiar şi după terminarea activităţii lor pentru FBI.

Într-un alt caz, o entitate privată neautorizată a primit accesul FBI la datele Sistemului 702. Entitatea privată anonimă este în cea mai mare parte constituită din contractori privaţi, al căror acces la datele Sistemului 702 nu era controlat sau monitorizat.

FBI a întrerupt accesul entităţii private la datele neprelucrate ale FISA în aprilie 2016, aceeaşi lună în care campania Clinton şi DNC au folosit firma de avocatură Perkins Coie pentru a angaja compania Fusion GPS să producă aşa-numitul dosar Trump - care acum este considerat un fals.

În timp ce FISC a recertificat procedurile de minimizare ale FBI ca fiind constituţionale, a notat că este "îngrijorat de faptul că FBI-ul nu respectă regulile de minimizare şi că FBI-ul se poate angaja în dezvăluiri similare ale informaţiilor neprelucrate din secţiunea Sistemului 702".

Scopul accesului FBI-ului la datele americanilor este neclar, deoarece guvernul nu are obligaţia de a furniza FISC datele privind încălcările. În cazul NSA, agenţia a declarat tribunalului că nu a fost în măsură să furnizeze un număr privind accesările ilegale. Scara încălcărilor NSA rămâne, de asemenea, neclară.

Ca răspuns la aceste probleme, precum şi la un audit intern al agenţiei, NSA a oprit colectarea a aşa-numitelor comunicări multicomunicative (MCT, un eufemism pentru ascultări în masă), pentru a minimiza încălcările.

FBI şi CIA nu vor mai avea acces la upstream data colectate de NSA în punctele cheie ale Internetului.

Trump a autorizat Secţiunea 702 în ianuarie pentru încă şase ani, subliniind importanţa programului pentru securitatea naţională.