Crearea artificială a genomului uman. Discuţii secrete în spatele uşilor închise
Părinţii ar putea deveni într-o zi capabili să facă bebeluşi cu anumite caracteristici şi înclinaţii, după comandă (Below: TatyanaGl/iScock; above: TCLY/iStock)
În jur de 150 de oameni de ştiinţă, oficiali guvernamentali şi avocaţi s-au întrunit la o reuniune găzduită de Harvard Medical School. Discuţiile, caracterizate de secretomanie, au avut loc în spatele uşilor închise şi au vizat posibilitatea de a crea în laborator nici mai mult nici mai puţin decât genomul uman.
Cercetătorii vor încerca să creeze un genom uman artificial, astfel încât într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, copiii ar putea fi "fabricaţi" fără a mai fi nevoie de doi părinţi care să procreeze. Cum? Potrivit New York Times, vor fi folosite produse chimice pentru a pune împreună ADN-ul conţinut în cromozomi umani. Unii experţi consideră că în circa 10 ani va fi posibil ca bebeluşii să se nască dintr-un genom artificial, nu din "clasicul" ovul fecundat pe cale naturală.
Deocamdată, vorbim doar despre o idee. Însă această idee ar putea reprezenta o continuare a Proiectul Genomului Uman, care a avut drept scop iniţial determinarea secvenţei nucleotidice complete a ADN nuclear şi identificarea, localizarea şi analiza funcţiei genelor ce alcătuiesc genomul uman, numit metaforic "cartea vieţii". Potrivit viatamedicala.ro, acest proiect, lansat în 1990, pentru o durată de 15 ani, a avut ca obiective principale determinarea secvenţei nucleotidice complete a ADN nuclear (dintr-un set haploid de 22 autozomi, plus X şi Y – numit şi „genom de referinţă“) şi identificarea, localizarea şi analiza funcţiei genelor ce alcătuiesc genomul uman.
Ideea creării unui genom artificial ridică însă o serie de probleme de natură etică. Oamenii de ştiinţă ar putea crea noi indivizi cu anumite trăsături şi s-ar putea da liber chiar şi la clonare. Poate tocmai datorită problemelor de natură etică pe care le ridică acest proiect, subiectul s-a discutat cu uşile închise, lucru care a stârnit însă nemulţumire.
"Această idee reprezintă un pas uriaş pentru specia umană şi nu ar trebui discutat doar în spatele uşilor închise", consideră Lauri Zoloth, bioetician la Northwestern Universtity din Feinberg, SUA.
Şi alţi oameni de ştiinţă sunt de acord cu ea. Potrivit directorului executiv al Center for Genetics and Society întâlnirea în spatele uşilor închise contravine principiile stabilite anul trecut la Summitul Internaţional Human Genome Editing. Participanţii la summit au decis ca cercetările şi experienţele pe genomul uman nu ar trebui continuate până nu se ajunge la un "consens larg privind oportunitatea modificării genomului uman."
