CPR Moldova: Acţiunea 3 din memorandumul cu UE privind asistenţa de 100 milioane euro, realizată doar pe hârtie
Guvernarea de la Chişinău continuă, potrivit Centrului de Politici şi Reforme, să adopte legi de formă. De la „risc major” de nerealizare, acţiunea privind auditul întreprinderilor de stat şi municipale a ajuns să fie retrogradată la „nerealizat”.
(photos.com)
„Pentru a spori transparenţa şi responsabilitatea întreprinderilor de stat, Parlamentul va adopta o nouă Lege privind întreprinderile de stat şi municipale care va introduce audituri legale ale situaţiilor financiare anuale cu obligativitatea publicării rapoartele de audit şi situaţiilor financiare pe paginile electronice ale întreprinderilor de stat şi Agenţiei Proprietăţii Publice”, este acţiunea a treia din memorandumul de înţelegere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană care, potrivit Centrului de Politici şi Reforme, este realizată doar pe hârtie.
În context, experţii Centrului de Politici şi Reforme (CPR) Moldova au ţinut să explice că întreprinderile de stat sunt o sursă de ineficienţă, corupţie, nepotism şi conflict de interese, pe când Moldova are nevoie de reguli mai bune de transparenţă pentru întreprinderile de stat.
Astfel, Republica Moldova, reprezentată de Pavel Filip, a promis Uniunii Europene că în întreprinderile de stat şi municipale vor fi introduse reguli de audit obligatoriu, iar rapoartele independente de audit vor fi publicate online, fapt ce ar trebui să ducă la creştea transparenţei întreprinderilor de stat şi municipale şi la reducerea corupţiei din acestea, asigurând astfel că interesul public este protejat.
Totuşi, până acum încă „nu există ”prea multă transparenţă”, atunci când vorbim de banul public. Atunci când se impun noi bariere în calea transparenţei banului public, câştigă corupţia. Astăzi retrogradăm la nerealizat acţiunea numărul 3 din memorandumul cu UE privind asistenţa macrofinanciară (AMF) de 100 milioane euro, ce ţine de întreprinderile de stat”, se arată într-un comunicat al Centrului de Politici şi Reforme (CPR) Moldova, deşi până acum, acţiunea dată era sub ”risc major”.
După ce, la 15 decembrie 2017, a fost votată legea contabilităţii care defineşte criteriile întreprinderilor mici, mijlocii şi mari, potrivit căreia o companie poate fi considerată întreprindere mică dacă deţine 63,6 mln lei active, 127,2 mln lei vânzări şi 50 angajaţi. Astfel, acţiunea 3 nu se extinde asupra întreprinderilor calificate în legea contabilităţii drept ”întreprinderi mici”.
Dintre cele peste 800 de întreprinderi de stat şi municipale existente în Moldova, care ar fi trebuit să fie supuse auditului legal, doar 23 (sub 3 la sută) vor cădea sub incidenţa legislaţiei aprobate la sfârşitul anului 2017, explică CPR Moldova. Notabil este faptul că reprezentanţii autorităţilor dau asigurări că primele 10 acţiuni (printre care se numără şi a treia) au fost deja îndeplinite.
„Deşi nu acesta era iniţial scopul declarat societăţii şi partenerilor de dezvoltare, 97 la sută dintre întreprinderi de stat nu sunt vizate de noile reguli de transparenţă şi control”, au punctat experţii CPR Moldova.
Mai mult decât atât, aceştia consideră că ceea ce se întâmplă, de fapt, este o îngustare nejustificată a scopului reformei, care nu răspunde intenţiei din acţiunea numărul 3, prin care guvernul Republicii Moldova s-a obligat să aducă o mai mare transparenţă în guvernanţa întreprinderilor de stat – o sursă de corupţie şi conflict de interese.
