Copii răpiţi de guvernul norvegian şi ramificaţiile pentru Europa
Curtea Europeană a Drepturilor Omului va investiga agenţia norvegiană pentru protecţia copilului Barnevernet, în 2017.
Regele Norvegiei Harald şi regina Sonja discută cu copiii norvegieni în timp ce vizitează Moscheea Albastră la 7 noiembrie 2013 la Istanbul, în timpul unei vizite oficiale în Turcia (BULENT KILIC/AFP/Getty Images)
Norvegia are reputaţia de a fi lider mondial în ceea ce priveşte furnizarea de servicii sociale şi respectarea drepturilor omului. Cu toate acestea, acuzaţiile de "răpire a copiilor" comise de o agenţie guvernamentală puternică şi bine finanţată numită Barnevernet au declanşat recent proteste vehemente în întreaga lume. Echipele de ştiri internaţionale s-au adunat în ţară pentru a investiga, în timp ce guvernul norvegian a oferit rapid asigurări comunităţii internaţionale că respectă dreptul internaţional.
Dacă vorbeşti cu norvegienii, mulţi se simt ca şi cum recenta examinare internaţională se datorează unuia sau a două incidente izolate care au fost exagerate în mod semnificativ. Cu toate acestea, acuzaţiile au ajuns acum la Consiliul Europei, principala instituţie a continentului care protejează drepturile omului, democraţia şi statul de drept în cele 47 de state membre ale acestuia şi care găzduieşte Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În timp ce Serviciile de protecţie a copilului din Norvegia sunt în prezent în centrul atenţiei, rezultatele acestor investigaţii vor avea ramificaţii pentru familiile din întreaga Europa.
Excesiv de intervenţionist
Afirmaţiile că Barnevernet este excesiv de intervenţionist în modul în care se ocupă de cazurile de protecţie a copilului, în special în ceea ce priveşte părinţii străini, au agravat situaţia agenţiei de ani de zile.
În 1996, Curtea a constatat că Norvegia a încălcat dreptul la respectarea vieţii de familie în cazul Johansen contra Norvegiei, în care Barnevernet a luat mamei dreptul de a-şi vedea fiica.
În 2011, o furtună diplomatică a izbucnit atunci când autorităţile au luat doi copii mici de lângă părinţii lor indieni, care locuiau în Norvegia având o viză de lucru. Barnevernet a citat practici culturale, precum hrănirea copiilor cu mâinile şi dormind în acelaşi pat cu ei, ca dovadă că părinţii erau incapabili să se îngrijească de copiii lor.
Mai recent, cazul unui tânăr cuplu creştin căruia i s-au luat toţi cei cinci copii mici la sfârşitul lui 2015 a declanşat proteste globale. Marius şi Ruth Bodnariu locuiau într-un oraş norvegian din mediul rural, cu cei cinci copii, cu vârste între 3 luni şi 9 ani. Marius este un expert IT român, care s-a mutat în Norvegia şi s-a căsătorit cu Ruth, cetăţean norvegian, şi a întemeiat o familie.
Fără nici un avertisment, Barnevernet a apărut într-o zi în casa familiei pentru a anunţa că cele două fiice mai mari au fost luate direct de la şcoală în custodia de urgenţă şi i-au luat apoi şi pe cei doi fii mai mari în custodia lor. Barnevernet s-a întors din nou a doua zi, nu pentru a-i înapoia copiii, ci pentru a lua şi copilul de 3 luni.
Deşi iniţial existau acuzaţii de pedeapsă corporală (care este ilegală în Norvegia), răspunsul extrem al autorităţilor era dificil de înţeles.
Guvernul român a trimis o delegaţie pentru a investiga cazul, care a scos la iveală dovezi că autorităţile locale erau îngrijorate de faptul că copiii erau "îndoctrinaţi" de credinţele religioase ale părinţilor lor. O presiune internaţională intensă a forţat în final Barnevernet să închidă cazul şi să le dea părinţilor copiii înapoi.
Cu sediul la Strasbourg, Franţa, Laurence Wilkinson este consilier juridic la ADF Internaţional, care pledează pentru drepturile de a-şi exprima liber credinţa.
