Constituţia R. Moldova va prevede noi reglementări privind numirea judecătorilor şi a membrilor CSM

Parlamentul RM a aprobat modificarea Constituţiei privind numirea magistraţilor la CSJ fără experienţa de 10 ani în funcţia de judecător, acceptarea membrilor societăţii civile în componenţa CSM şi excluderea Procurorului General din calitatea de membru de drept CSM.
Constituţia Republicii Moldova. (moldnews.md)
Ştefan Sârbu
13.04.2017

În şedinţa de joi a Parlamentului Republicii Moldova a fost modificat, în prima lectură, capitolul din Constituţie despre Autoritatea judecătorilor. Noile prevederi adoptate cu votul a 81 de deputaţi exclud termenul iniţial de 5 ani de numire al judecătorilor. Aceştia vor fi numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), până la atingerea plafonului de vârstă. Preşedintele R. Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSM.

O altă modificare stipulează modul de numire şi selectare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), care urmează să fie numiţi în funcţie similar judecătorilor din curţile de apel şi judecătorii, adică de către Preşedintele Republicii Moldova la propunerea CSM. De menţionat, că până în prezent judecătorii CSJ erau numiţi de către Parlament la propunerea CSM doar dacă aveau 10 ani experienţă în muncă în funcţia de judecător.

Potrivit proiectului se modifică şi componenţa CSM, care în prezent este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pe o durată de 4 ani. În context, s-a votat ca CSM să fie constituit din judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, şi reprezentanţi ai societăţii civile cu experienţă în domeniul dreptului. Membrii CSM vor fi aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate consecutiv. Ministrul Justiţiei este membru de drept al CSM, iar Procurorul General nu va mai face parte din componenţa Consiliului.

Potrivit Parlamentului, modificările Constituţiei RM au fost operate întru realizarea acţiunilor Pilonului I ’’Sistemul judecătoresc” din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei şi sunt prevăzute în Planul Naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de asociere RM-UE.

Legea supremă a fost completată cu un capitol nou despre statutul şi rolul instituţiei Avocatului Poporului. Capitolul - Statutul şi rolul Avocatului Poporului stipulează că acesta asigură promovarea şi protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi este numit în funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit. Avocatul Poporului nu poate îndeplini nicio altă funcţie remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de creaţie, nu are dreptul să desfăşoare activitate politică şi nu poate fi membru al unui partid politic.

În opinia Parlamentului RM, noile reglementări vor proteja independenţa instituţiei Ombudsmanului de fluctuaţia politică, conform recomandărilor structurilor internaţionale, în special a Comisiei de la Veneţia.

Proiectul de lege privind modificarea Constituţiei urmează să fie votat şi în lectura a doua.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor