Conspiraţii la Washington: comandantul Gărzii Naţionale va fi demis exact în ziua inaugurării
Noul război dintre stânga neoliberală şi noul val reprezentat de Donald Trump se ascute, pe ultima sută de metri înaintre de 20 ianuarie, dată la care noul preşedinte va intra în funcţie.
Clădirea Capitolului, Washington DC, 29 septembrie 2013 (Win McNamee / Getty Images)
Generalul maior Errol R. Schwartz, aflat de mai mulţi ani la conducerea Gărzii Naţionale în Washington D.C., va fi eliberat din funcţie pe 20 ianuarie la ora 12 ora locală, exact în momentul în care Donald Trump va fi învestit preşedinte.
Conform unui raport al Washington Post, plecarea generalului, care ar fi trebuit să supervizeze securitatea pe durata întregii ceremonii, este extrem de bizară, dată fiind importanţa evenimentului din punct de vedere al securităţii naţionale.
"Momentul este cu siguranţă extrem de neobişnuit" a afirmat generalul într-un interviu, în care a confirmat memoriul citat de Washington Post.
În timpul ceremoniei de inaugurare a noului preşedinte Schwartz ar fi trebuit să comande atât membrii Gărzii cât şi un contigent de 5000 de soldaţi neînarmaţi, trimişi din toată American.
În plus Schwartz ar fi trebuit să supravegheze sprijinul armat aerian, care asigură securitatea capitalei americane în timpul ceremoniei.
"Oamenii mei vor fi în teren" a declarat Schwartz, 65 de ani. "Îî voi trimite în teren dar nu voi putea să-i primesc atunci când se întorc". Generalul a mai adăugat că "nu ar părăsi niciodată misiunea în timpul unei bătălii".
Schwartz, a fost numit comandant al Gărzii Naţionale de către fostul preşedinte american George W Bush, în 2008, şi a rămas în funcţie pe durata celor două mandate ale lui Barack Obama.
În interviul său, Schwartz a declarat că ordinul a venit de undeva de sus din Pentagon, însă nu ştie precis cine anume este responsabil.
Toate urmele duc la Barack Obama
Dar nu multe persoane sunt autorizate să dea un asemenea ordin. Spre deosebire de statele americane, unde guvernatorul numeşte comandantul Gărzii Naţionale, în Washington DC acest lucru revine preşedintelui, care, în acest moment, este Barack Obama.
Actualul preşedinte american s-a implicat masiv de partea Partidului Democrat şi a candidatului acestuia - Hillary Clinton - în campania electorală americană care a avut drept rezultat victoria lui Donald Trump.
În ultimele săptămâni, Barack Obama a iniţiat şi sprijinit, împreună cu o parte a serviciilor de informaţii americane, o campanie în care Donald Trump este acuzat de legături cu Rusia.
În paralel, seful actualei administraţii a emis mai multe ordine executive - care nu au fost aprobate de Cameră sau Senat - pentru a întări sancţiunile împotriva Rusiei şi a expulza 35 de diplomaţi ruşi din SUA.
Măsurile sunt bizare, având în vedere că, tradiţional, preşedinţii aflaţi la sfârşitul mandatului nu iau niciodată decizii majore privind politica internă, şi cu atât mai mult politica externă, pentru a nu crea probleme suplimentare noilor preşedinţi.
Din acest motiv, acţiunile şi măsurile luate de Barack Obama sunt considerate de analişti moduri prin care actuala administraţie încearcă să bage beţe în roate noului preşedinte, Donald Trump, dinamitând relaţia acestuia cu Rusia pe cât posibil, înainte de inaugurare.
