Codurile penale, în Comisia Iordache. DIICOT: Activitatea noastră va fi blocată din primul moment post-modificare

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi exprimă "surprinderea şi îngrijorarea" cu privire la modalitatea în care se desfăşoară procesul legislativ de transpunere a Directivei UE privind prezumţia de nevinovăţie, "fără transparenţă şi fără consultarea unor experimentaţi practicieni ai dreptului din domeniul justiţiei penale", reiese dintr-un comunicat remis joi de instituţia condusă de Daniel Horodniceanu.

Invocând pretextul transpunerii unei directive UE vizând prezumţia de nevinovăţie, parlamentarii PSD-ALDE, şi într-o mai mică măsură cei de la UDMR şi PNL, au propus o serie de amendamente controversate la codurile penale care, potrivit DNA, vor avea "un efect devastator asupra anchetelor", practic se poate pune lacătul pe instituţie.

Poziţia DIICOT

"Elaborarea şi adoptarea Noului Cod Penal şi a Noului Cod de Procedură Penală s-au desfăşurat pe parcursul mai multor ani, în cadrul unui proces complex de consultare profesională şi dezbateri la care au participat experţi, practicieni, cadre universitare, asociaţii profesionale etc. Chiar şi în aceste condiţii de laborioasă şi îndelungată elaborare a modificărilor la cele două coduri cadru, esenţiale în activitatea de tragere la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, rezultatele au fost imperfecte, cu consecinţe semnificative atât pentru subiecţii procesuali cât şi pentru organele judiciare.

Aceste erori au făcut obiectul numeroaselor critici a posteriori, au generat practică judiciară neunitară şi impredictibilă şi consecutiv, un număr important de decizii ale Curţii Constituţionale care au admis excepţiile de neconstituţionalitate a normelor procesuale vizate. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale este un imperativ constituţional şi pentru magistraţii procurori, deopotrivă interesaţi în alinierea legislaţiei naţionale la standardele europene în această materie.

Totodată pentru satisfacerea funcţiei sociale consacrate constituţional, procurorii trebuie să dispună în activitatea judiciară, în cadrul căreia reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, de instrumente procesuale şi procedurale fără de care aflarea adevărului într-o cauză penală ar deveni iluzorie.

Neoficial am luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal şi Codul de procedură penală formulate în contextul procedurilor în desfăşurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care reprezintă, în opinia noastră, reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivă şi care vor avea ca finalitate o nouă amputare a posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârşit.

Considerăm, la rândul nostru, esenţiale respectarea dreptului la apărare şi caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a păstra tăcerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a căuta probe incriminatoare cât şi dezincriminatoare, comunicarea publică realizată de către organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate în cauzele penale.

Directiva a cărei transpunere se urmăreşte şi care stabileşte standarde minime cu privire la prezumţia de nevinovăţie la nivel comunitar este deja, în covârşitor de mare măsură, implementată în legislaţia penală din România.

Fără a beneficia la acest moment de o formă oficială care să consemneze amendamentele depuse la Comisie, dar conştienţi de faptul că în cadrul lucrărilor de azi ale Comisiei, sunt dezbătute şi aprobate amendamente importante, ne manifestăm întreaga disponibilitate de a participa la consultări pentru elaborarea modificărilor necesare legislaţiei penale de natură a consolida atât garanţiile prezumţiei de nevinovăţie a persoanelor suspecte sau inculpate, garanţiile procesului echitabil cât şi garanţiile necesare pentru apărarea ordinii de drept şi a intereselor generale ale societăţii.

Experienţa judiciară a procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. reprezintă, în opinia noastră, o resursă care nu ar trebui ignorată în procesul de elaborare şi adoptare a modificărilor legislaţiei penale, în măsura în care o atare modificare este făcută cu observarea interesului general al societăţii şi pentru apărarea ordinii de drept. Aceasta cu atât mai mult cu cât în activitatea de combatere a fenomenelor infracţionale grave precum traficul de droguri, traficul de fiinţe umane, criminalitatea informatică, traficul de migranţi, criminalitatea organizată, terorismul şi finanţarea terorismului, D.I.I.C.O.T. se află într-o strânsă relaţie de cooperare judiciară internaţională, în efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept şi libertate. Fără instrumentele procesuale necesare D.I.I.C.O.T. nu-şi va putea satisface rolul de partener eficient şi credibil în cooperarea judiciară internaţională în materie.

Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor D.I.I.C.O.T. şi cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C.pr.pen.

Trecând peste faptul că sunt frecvente situaţiile în care nu există experţi pentru anumite domenii sau laboratoare care să asigure condiţii pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-ştiinţifică este singurul act de urmărire penală care certifică existenţa sau inexistenţa substanţelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea D.I.I.C.O.T., care instrumentează circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

Modificarea art. 267 C.pr.pen. în sensul restrângerii posibilităţii organelor de urmărire penală de a accesa informaţii conţinute în baze electronice de date deţinute de organe ale administraţiei de stat şi argumentele invocate în susţinerea unei astfel de modificări reflectă o înţelegere total greşită a naturii investigaţiilor penale şi a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informaţii şi nu probe. Principiul egalităţi de arme se referă la probe şi administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumţia de nevinovăţie.

Modificările propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezenţa inculpatului la proceduri de audiere a diferiţilor subiecţi procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziţii exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenţei inculpatului – a se vedea situaţia victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaţilor nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

În măsura în care vom lua cunoştinţă în întregime de textele supuse dezbaterilor în cadrul Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, vom comunica, la cerere, punctul de vedere al procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. cu privire la modificările şi amendamentele propuse."