Cercetătorii au descoperit că tumorile sunt provocate de o modificare genetică

Un grup de cercetători de la Universitatea Columbia din New York au descoperit că tumorile sunt provocate de o modificare genetică.
Celule canceroase văzute la microscop.
Celule canceroase văzute la microscop. (Captură Foto)

Cercetătorii au dezvăluit mecanismul declanşat de fuziunea a două gene, FGFR3 şi TACC3, care cauzează unele tipuri de cancer, precum glioblastomul - cea mai agresivă şi mai letală tumoare a creierului. La baza acestui mecanism se află creşterea numărului şi activităţii mitocondriilor, organisme aflate în interiorul celulei care funcţionează ca unităţi de producere a energiei - având drept rezultat o mai mare energie pentru proliferarea şi răspândirea necontrolată a celulelor canceroase, relatează La Stampa.

După descoperire, cercetătorii au decis să folosească medicamente deja existente care interferează cu activitatea mitocondriilor pentru a opri creşterea tumorilor umane în experimentele efectuate în laborator. Aceştia consideră că adăugarea medicamentelor care interferează cu producerea energiei de către mitocondrii va creşte eficacitatea tratamentului tumorilor declanşate prin fuziunea genelor FGFR3-TACC3. Acest tip de cancer care conduce la moartea majorităţii pacienţilor în mai puţin de doi ani, nu poate fi tratat eficient prin intervenţie chirurgicală, urmată de radioterapie şi chimioterapie.

Studiul a fost publicat în revista Nature şi a fost efectuat de un grup de cercetători de la Universitatea Columbia din New York, conduşi de Antonio Iavarone şi Anna Lasorella, doi oameni de ştiinţă italieni care în anul 2000 au plecat de la Universitatea din Roma şi din Italia şi s-au stabilit în Statele Unite.

Acelaşi grup de cercetători a anunţat în anul 2012 că au descoperit că fuziunea dintre FGFR3 şi TACC3 este cauza a 3% din cazurile de glioblastom, cea mai frecventă tumoare malignă a creierului care afectează persoane de toate vârstele, dar care este mai frecventă la cei cu vârste între 45 şi 70 de ani.

După descoperirea iniţială a echipei Iavarone-Lasorella, alte studii au arătat că aceeaşi fuziune de gene este prezentă la o rată similară cu cea a glioblastomului şi în cazul altor tumori, precum carcinomul de plămân, de esofag, de vezică, de sân, cancer la cap şi la gât, cel de col uterin, care afectează anual mai multe mii de oameni la nivel global.

„FGFR3-TACC3 este, probabil, cea mai frecventă fuziune de gene descrisă până acum în cancer. Prin această cercetare am reuşit să înţelegem felul în care FGFR3-TACC3 provoacă şi perpetuează tumorile maligne şi putem beneficia de noile obiective terapeutice într-un tratament din ce în ce mai personalizat al cancerului", a declarat Antonio Iavarone, co-autorul studiului.

Combinaţia de medicamente care inhibă activitatea mitocondrială şi activitatea enzimatică a FGFR3-TACC3 ar putea fi utilă în tratamentul tumorilor care conţin FGFR3-TACC3.

În studiile anterioare, cercetătorii de la Universitatea Columbia au demonstrat că medicamentele care blochează în mod direct activitatea enzimatică a genei de fuziune - "medicamentele-ţintă" - provocau o creştere a supravieţuirii şoarecilor cu glioblastom. Din acest motiv, medicamentele ţintă care şi-au demonstrat eficacitatea în laborator sunt încă în curs de testare la pacienţii cu glioblastom pozitiv pentru FGFR3-TACC3 în cadrul studiilor clinice conduse de unul dintre co-autorii acestui studiu, profesorul Marc Sanson de la Spitalul Pitie Salpetriere din Paris.

„Medicamentele care inhibă enzimele de tip kinaze au fost utilizate în anumite tipuri de tumori, cu rezultate încurajatoare. Cu toate acestea, cu timpul, tumora devine rezistentă la aceste medicamente şi progresează. Noi credem că se poate preveni rezistenţa şi recurenţa tumorii prin inhibarea simultană a metabolismului mitocondrial şi cel al FGFR3-TACC3. Iar acum testăm această nouă ipoteză în laboratoarele noastre de la Universitatea Columbia", a declarat profesorul Iavarone.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință