Câţi paşi ar trebui făcuţi zilnic pentru menţinerea sănătăţii

Persoanele care merg pe jos prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta cancer, boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, diabet etc.
Fetiţă care se plimbă
Fetiţă care se plimbă (Pixabay.com)

Despre beneficiile mersului pe jos, se tot discută din secolul trecut (XX), atrăgându-se atenţia asupra impactului pe care-l are asupra corpului uman, de la ţinută până la ameliorarea anumitor afecţiuni. Mersul pe jos întăreşte condiţia fizică şi sănătatea. Persoanele care merg pe jos prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta cancer, boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, diabet etc.

În 1965, medicul japonez Yoshiro Hatano, în urma unui studiu, a ajuns la concluzia că pentru a avea o sănătate de fier, ar trebui să mergem 10.000 de paşi pe zi, ceea ce reprezintă cam 7-8 Km în funcţie de lungimea pasului. Acest lucru duce la prevenirea bolilor cardiovasculare şi la arderea a 20% din caloriile pe care le acumulăm zilnic.

Aceleaşi recomandări oferă şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrul American pentru Controlul Bolilor (CDC) şi American Heart Association, care includ multe aplicaţii electronice şi tot felul de dispozitive ce monitorizează activitatea fizică.

Cu 20 de ani înaintea afirmaţiilor doctorului Hatano, un faimos studiu britanic a atras atenţia pentru prima dată asupra nevoii de a face mişcare zilnic, sau măcar o plimbare. Cercetările din acea epocă au arătat că persoanele ce aveau profesii care îi obligaau să se deplaseze pe jos aveau mai puţine probleme cardiace decât şoferii care stau permanent pe scaun. De aici a apărut citatul celor 10.000 de paşi şi moda de a merge pe jos în stil alert (power walking). Acest gen de mişcare îmbunătăţeşte sistemul musculo-scheletic, întârzie apariţia osteoartritei, facilitează digestia şi chiar reduce riscul apariţiei cancerului de colon.

Studii recente anunţă că ar trebui să facem 15.000 de paşi pe zi. William Tigbe, medic la Universitatea de Warwick (Marea Britanie), a studiat poştaşii care îşi fac munca mergând pe jos şi a descoperit că cei mai sănătoşi dintre ei sunt cei care merg 3 ore pe zi, ceea ce presupune 15.000 de paşi, adică 11Km. Aceşti poştaşi aveau indicele de masă corporală normală, un raport talie-şold corespunzător, niveluri ale colesterolului şi glucozei în limite normale. Persoanele ce lucrează la birou au o predispoziţie către bolile de inimă, iar stilul de viaţă sedentar predispune la obezitate, diabet şi hipertensiune, triplând riscul de boli cardiovasculare.

Celor ce doresc să atingă obiectivul de 15.000 de paşi pe zi, Dr. Tigbe le oferă unele recomandări: o opţiune ar fi ca toţi paşii să fie făcuţi odată într-un ritm rapid ceea ce înseamnă 6 km şi jumătate pe oră, deci provocarea s-ar încadra în 2 ore. Cealaltă este de a face acest demers pe bucăţi: o jumătate de oră înainte de a merge la serviciu şi o altă plimbare la întoarcere acasă.

Beneficiile mersului pe jos

Potrivit studiilor, beneficiile sunt evidente. Ajută la tonifierea picioarelor, duce la slăbire şi relaxare. În 30 de minute de mers pe jos se ard 200 de calorii.

1. Combate obezitatea

Medicii de la Harvard School of Plublic Health au demostrat că tendinţa genetică spre îngrăşare se diminuează cu 50 % cu ajutorul mersului pe jos.

2. Scade riscul atacului cerebral şi dezvoltarea bolilor cardiovasculare

Harvard School a făcut un experiment şi a demonstrat că 25 de minute de mers pe jos scade cu 30% riscul dezvoltării afecţiunilor de inimă.

3. Ţine sub control diabetul

Potrivit Asociaţiei Americane a Diabetului, mersul pe jos poate ţine sub control diabetul. Pentru cele mai bune rezultate începeţi cu 30 de minute de plimbare, adică 2.400 de paşi şi ajungeţi la 77 de minute, adică la 6.400 de paşi.

4. Previne cancerul

Un studiu din 2012 al Universităţii Harvard a demonstrat că dacă se merge 3 ore pe săptămână scade riscul dezvoltării cancerului uterin cu 19%.

5. Îmbunătăţeşte memoria

Un studiu realizat în SUA a demonstrat că o plimbare de 45 de minute „în ritm maraton” creşte numărul celulelor sistemului imunitar.

6. Efect pozitiv pe termen lung

Plimbările făcute în tinereţe sunt benefice şi pe măsură ce se înaintează în vârstă. Persoanele care merg mult pe jos îşi vor păstra la bătrâneţe mobilitatea şi independenţa în ciuda trecerii timpului.

7. Combate accesele de foame cauzate de stres

Mersul pe jos este una dintre cele mai bune modalităţi de a combate stresul şi obiceiurile alimentare asociate. Se recomandă să meditaţi, să dormiţi bine şi să faceţi cel puţin 10.000 de paşi pe zi. Plimbările lungi declanşează secreţia de endorfine, diminuând în acelaşi timp nivelul cortizonului din organism.

Nu trebuie să uităm mersul prin apă. Plimbările pe malul mării, prin apa până la glezne, la genunchi sau la coapse, este o metodă numită AQUATERAPIE, foarte benefică pentru organism. Mersul prin apă este un regulator excepţional al tensiunilor emoţionale, nervoase şi fizice. Apa permite gleznelor să scape de o parte a greutăţii corpului, ceea ce uşurează durerile articulare, ajută la circulaţia sângelui şi uşurează senzaţia de picioare grele.

În încheiere, ca să fie cu adevărat benefic, mersul pe jos trebuie practicat în aer liber şi pe cât posibil în zone nepoluate. În plus, trebuie să faceţi din plimbare o plăcere. Admiraţi natura, purtaţi o conversaţie plăcută, fiţi benevolenţi, toleranţi şi eliminaţi grijile cotidiene. Încercaţi, şi rezultatele nu se vor lăsa aşteptate.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință