BNS îi dă peste nas lui Tăriceanu: Declaraţii rupte de realitate. Eliminarea venitului minim, demers anti-european

Eliminarea venitului minim garantat este un demers anti-european, motiv pentru care Guvernul Grindeanu şi coaliţia de la putere trebuie să dea dovadă de responsabilitate socială şi să stopeze orice fel de declaraţii publice în acest sens, a solicitat recent, în cadrul unui comunicat de presă, Blocul Naţional Sindical.

"În zilele în care la Bucureşti se anunţau în spaţiul public intenţiile unor lideri ai coaliţiei de guvernare de a renunţa la venitul minim garantat, la Bruxelles Comisia Europeană anunţa lansarea unei serii de iniţiative legislative şi nelegislative legate de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, dreptul la informare al lucrătorilor, dar şi accesul la protecţie socială şi timpul de lucru. Aceste iniţiative au fost lansate în vederea stabilirii cadrului şi indicării direcţiei pentru statele membre, în ceea ce priveşte implementarea Pilonului Social European", se arată în comunicatul citat.

Potrivit BNS, Comisia Europeană a emis în aprilie o recomandare privind Pilonul Social European care se referă, printre altele, şi la venitul minim:

Toţi cei care nu dispun de resurse suficiente au dreptul la un venit minim adecvat care să le asigure o viaţă demnă în toate etapele acesteia, precum şi acces efectiv la bunurile şi serviciile de care au nevoie. Pentru cei apţi de muncă, accesul la venitul minim trebuie combinat cu stimulente pentru (re) integrarea pe piaţa muncii.

"Aşa cum rezultă din evaluările realizate de Comisia Europeană, toate statele membre ale Uniunii Europene au în funcţiune o schemă de tip venit minim garantat, cu precizarea că în Grecia se află în implementare o schemă pilot, iar în Italia schema de venit minim garantat este un atribut regional. De altfel, situaţia este aceeaşi pentru toate cele 35 de state europene evaluate, singura ţară unde nu există o astfel de schemă fiind Turcia", a arătat confederaţia.

De altfel, introducerea unei scheme de venit minim garantat este reglementată la nivelul statelor membre de Recomandarea Consiliului 92/441/EEC din 24 iunie 1992 cu privire la criteriile comune pentru a asigura un nivel adecvat al resurselor şi asistenţă socială prin intermediul sistemelor de protecţie socială.

"În luna aprilie a.c. Comisia Europeană a lansat un proces de consultare a partenerilor sociali pe tema accesului la protecţie socială, pentru a defini eventuale norme noi în acest domeniu, dorind astfel să elimine lacunele şi să exploreze noi modalităţi de a asigura accesul tuturor persoanelor care lucrează, la protecţie socială şi la servicii de ocupare a forţei de muncă pe baza contribuţiilor plătite" a mai arătat BNS.

Argumentele BNS

În lumina celor mai sus menţionate, Blocul Naţional Sindical consideră că "declaraţiile oficialilor români par rupte de realitate, mai ales dacă avem în vedere şi următoarele aspecte":

1. Legea 416/2001 privind venitul minim garantat prevede la art 7 – "Persoanele apte de muncă, ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai dacă fac dovada faptului că sunt în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, pentru încadrare în muncă, şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii.

Ca urmare, declaraţia că beneficiarii de venit minim garantat preferă să nu muncească şi să primească această formă de sprijin, este mai degrabă una populistă. În fapt se poate vorbi de o lipsă de colaborare între instituţii şi o incapacitate a serviciului public de ocupare de a asigura servicii de ocupare adecvate şi profilate. Este de altfel şi concluzia evaluărilor realizate de Comisia Europeană, aceste evaluări indică în cazul României o lipsă de coordonare/cooperare între serviciile publice implicate în asistarea persoanelor ale căror venituri sunt situate sub nivelul minim garantat, ca şi o lipsă a unei abordări integrate şi personalizate pentru nevoile fiecărui individ în parte.

2. În 2016 România a revizuit sistemul venitului minim garant prin adoptarea Legii 196/2016 privind venitul minim de incluziune, lege ce urmează a intra în vigoare la 1 aprilie 2018. Noua lege încearcă să asigure o ţintire mai adecvată a nevoilor celor aflaţi în dificultate şi o corelare a diverselor tipuri de ajutoare acordate. Majoritatea politicienilor ce astăzi solicită renunţarea la venitul minim garantat erau în Parlament în 2016 când au adoptat legea 196.

3. Ajutoarele sociale acordate pentru asigurarea venitului minim garantat sunt legate de o valoare de referinţă ce nu a mai fost actualizată din 2014, ca urmare sumele primite sunt mai degrabă simbolice. La sfârşitul anului 2016 erau înregistraţi 243.818 de beneficiari de ajutor social pentru a atinge venitul minim garantat – familii sau persoane singure. În medie un beneficiar – familie sau persoană singură, a primit ca ajutor social prin acest sistem mai puţin de 3 euro / zi / familie. Dacă avem în vedere prevederile legii venitului minim garantat, putem concluziona că în general beneficiari ai acestui tip de ajutor sunt familii cu unul sau mai mulţi copii. Pentru instituţiile publice aceşti beneficiari sunt doar nişte dosare, pentru că în mod centralizat se cunosc foarte puţine detalii despre profilul acestor beneficiari, singurele date disponibile se referă la numărul beneficiarilor şi sumele plătite pentru aceştia.

4. Nu există informaţii publice referitoare la profilul persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim garantat, însă mai mult de 50% din şomerii neindemnizaţi înregistraţi la ANOFM sunt persoane ce provin din familii ce beneficiază de ajutor social pentru atingerea venitului minim garantat. Dacă analizăm profilul celor înregistraţi ca şomeri neindemnizaţi vom constata că 89% din aceştia sunt persoane cu nivel de educaţie primar, gimnazial sau profesional, 58% din şomerii neindemnizaţi fiind persoane cu vârsta de peste 40 ani. Persoanelor cu acest profil, în lipsa unor măsuri de formare profesională, le sunt accesibile doar locuri de muncă dedicate lucrătorilor necalificaţi, însă angajatorii caută doar în mică măsură lucrători de acest tip. Dacă avem în vedere numărul locurilor de muncă vacante pe categorii de ocupaţii, doar 12% din locurile de muncă vacante din trimestrul IV 2016 erau dedicate muncitorilor necalificaţi.

5. Aceste informaţii ar trebui analizate având în vedere faptul că peste 25% din populaţia României se află în risc de sărăcie chiar şi după transferurile sociale realizate din bugetul public. România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie, cu mult peste media europeană. Situaţia este similară şi în cazul persoanelor aflate în stare de deprivare materială severă, 23,8% din populaţia României fiind afectată de această situaţie. Media UE 28 pentru rata de deprivare materială severă este de 7,8%.

6. Inegalitatea excesivă în distribuirea veniturilor completează imaginea nivelului de trai al populaţiei din România. Veniturile obţinute de cei mai bogaţi 20% din români sunt de 8,3 ori mai mari decât veniturile celor mai săraci 20% din români, media UE 28 pentru acest indicator este de 5,2.

Concluziile BNS

"Concluzionând cele mai sus menţionate, din punctul nostru de vedere există o ruptură între declaraţiile pro-europene ale factorilor politici din România şi propunerile concrete de măsuri de politică publică pe care aceştia le avansează. Astfel de măsuri generează efecte pe termen lung şi cu impact profund asupra nivelului de trai al populaţiei din România. Ca atare un astfel de pachet ar trebui precedat de o dezbatere publică organizată şi transparentă, iar ţinta pe care ar trebui să o avem în vedere ar fi aceea de apropiere a nivelului de trai al românilor de cel al celorlalţi cetăţeni ai Uniunii.

Politicile de combatere a sărăciei trebuie să depăşească stadiul unor strategii ce nu ajung niciodată să fie implementate. Cetăţenii României ce au nevoie de sprijin nu trebuie să mai fie doar nişte numere de dosare, rezerva de muncă pe care România o mai are la dispoziţie nu poate fi activată prin măsuri nepersonalizate. Problemele existente în piaţa muncii, inclusiv deficitul de resurse umane, vin tocmai din iresponsabilitatea unor decizii luate în ultimii 25 de ani şi nu pot fi cu siguranţă rezolvate cu renunţarea la plasa de siguranţă pentru cei mai săraci români, chiar aşa extrem de fragilă cum este în acest moment.

Eliminarea venitului minim garantat este un demers anti-european. De aceea solicităm Guvernului şi partidelor din coaliţia de guvernare să dea dovadă de responsabilitate socială şi astfel să stopeze orice fel de declaraţii publice în sensul renunţării la mecanismul venitului minim garantat. În măsura în care se doreşte ameliorarea situaţiei acestor cetăţeni suntem dispuşi să sprijinim un astfel de demers, împreună cu un set de măsuri pentru stimularea ocupării acestora."