Beijingul testează cel mai mare avion amfibiu din lume. Marea Chinei de Sud în vizor
Avionul amfibiu chinez AG600 este văzut pe aeroportul Jinwan din Zhuhai, provincia sudică chineză Guangdong, 24 decembrie 2017. (AFP/Getty Images)
China a testat cu succes cea mai mare aeronavă amfibie din lume. Aeronava lungă de 37 metri îi va fi probabil utilă Beijingul în ambiţiile sale controversate din Marea Chinei de Sud.
Testul a avut loc duminică şi avionul AG600, numit Kunlong, a decolat din oraşul sudic chinez Zhuhai şi a zburat timp de aproximativ o oră în primul său voiaj.
Avionul AG600, cu o anvergură a aripilor de 38,8 metri şi patru motoare cu turbopropulsoare, are aproape mărimea unui avion Boeing 737 şi poate transporta 50 de persoane.
Aeronava are aplicaţii militare dar poate fi folosit, de asemenea, la stingerea incendiilor sau pentru a efectua operaţiuni maritime de salvare, a susţinut mass media chineză.
Avionul a fost construit într-o perioadă de 8 ani.
Ambiţiile militare ale Chinei
În prezent, China îşi modernizează armata, punând accent pe capabilităţile sale maritime. Avionul AG600 ar putea de asemenea să fie folosit pentru avansarea controversatelor proiecte de construire de insule artificiale în disputata Mare a Chinei de Sud.
“Raza operaţională de 4.500 km şi abilitatea de aterizare şi decolare pe apă face ca avionul să fie adecvat pentru operaţiuni în zona insulelor artificiale ale Chinei”, a declarat James Char, analist militar la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, într-un interviu cu agenţia de ştiri AFP.
De exemplu, avionul poate zbura către Reciful James, care este revendicat de Taiwan şi Malaezia.
“Capacitatea avionului şi manevrabilitatea sa îl fac ideal pentru transportarea materialelor la acele structuri maritime care sunt prea fragile pentru a suporta piste de aterizare”, a adăugat Char.
Revendicările teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud, unde se desfăşoară un comerţ maritim anual în valoare de 5 trilioane de dolari, sunt contestate de mai multe ţări din Asia de Est şi Sud-Est.
Noi imagini de satelit arată că Beijingul a construit în acest an o infrastructură ce acoperă o suprafaţă de 28 de hectare pe insulele Spratly şi Paracel din Marea Chinei de Sud.
Iniţiativa pentru Transparenţă Maritimă în Asia (ITMA) din cadrul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale, cu sediul în Washington, a susţinut în 14 decembrie că pe insulele respective au fost construite hangare, depozite subterane, adăposturi pentru rachete, sisteme de radar şi alte structuri. Pentagonul a declarat că Beijingul a adăugat peste 1.294 de hectare de teren la cele şapte teritorii pe care le ocupă în Marea Chinei de Sud.
China susţine că insulele artificiale din lanţul Spratly cu piste de aterizare şi instalaţii militare sunt folosite în principal în scopuri civile şi pentru protejarea pescuitului şi comerţului maritim.
ITMA a raportat că Beijingul a desfăşurat noi tipuri de aeronave militare în acea zonă, inclusiv avioane de luptă J-11B folosite în exerciţii militare. În luna noiembrie, în insulele respective au fost trimise avioane de transport Y-8 considerate a fi capabile să desfăşoare operaţiuni de colectare electronică de informaţii.
SUA a acuzat Beijingul de militarizarea regiunii şi schimbarea geografiei pentru a-şi consolida revendicările pe cuprinsul Mării Chinei de Sud. Washingtonul consideră că Beijingul va folosi insulele şi prezenţa militară pe insule pentru a bloca accesul la rute strategice.
Pe Insulele Paracel au fost construite un nou heliport, turbine eoline şi tunuri mari de radar. Turnurile de radar de pe insula Triton ar putea fi folosite în disputele Chinei cu Vietnamul şi SUA cu privire la operaţiunile de promovare a libertăţii de navigare, la care Marina americană a recurs pentru a-şi susţine dreptul de a naviga liber prin apele internaţionale.
