Băncile europene plasează miliarde în paradisurile fiscale

Cele mai mari bănci din Europa golesc cuferele publice prin plasarea de miliarde de euro în paradisuri fiscale.
(Captură Foto)

Un raport de 52 de pagini, elaborat de agenţia internaţională Oxfam şi publicat luni, estimează că 25 miliarde de euro din banii băncilor au ajuns în paradisurile fiscale în 2015.

Aceasta conduce la concluzia că mai puţine fonduri destinate îngrijirii sănătăţii şi educaţiei ajung la bugetele naţionale.

Raportul a analizat 20 dintre cele mai mari bănci din Europa şi a descoperit că Luxemburgul rămâne unul dintre cele mai profitabile paradisuri fiscale pentru acestea.

Luxemburgul, numit şi Marele Ducat de Luxemburg, a facilitat băncilor profituri de aproximativ 4,9 miliarde de euro doar în 2015.

Raportul mai notează că cea de-a cincea bancă a Europei, Barclays, a înregistrat profituri de peste o jumătate de miliard de euro în Luxemburg, adăugând că a plătit taxe pentru doar 0,2% din această sumă.

Constatările Oxfam au ieşit la iveală după adoptarea unor reglementări UE care impun băncilor să raporteze public profiturile şi taxele. Aceste rapoarte au fost făcute publice pentru prima dată în 2015.

Prin colectarea datelor, Oxfam a descoperit, de asemenea, că băncile europene nu au plătit nicio taxă pentru profiturile realizate în paradisuri fiscale din locuri precum Bermude, Insulele Cayman şi Insula Man.

RBS, Societe Generale, Unicredit, Santander şi BBVA în Irlanda chiar au reuşit să obţină profituri care au depăşit cifrele lor de afaceri anuale.

“Taxele plătite pentru aceste profituri mari au fost deseori mult mai scăzute decât rata impozitului pe profit de 12,5% prevăzută de lege pentru corporaţii”, a mai precizat raportul.

Constatările au avut loc după revelaţiile făcute în 2014 în ceea ce priveşte planuri fiscale secrete încheiate între autorităţile din Luxemburg şi aproximativ 340 de companii şi zeci de bănci.

Descoperirile au declanşat o anchetă parlamentară în UE, adoptarea de norme UE mai stricte privind transparenţa taxelor, iar avertizorii de integritate au primit sentinţe cu suspendare şi amenzi.

Totodată, acestea au apărut după ce, în 2016, documente hackuite de la firma de avocatură panameză Mossack Fonseca au arătat că bogaţii, inclusiv unii politicieni şi infractori europeni, îşi ascund banii în paradisuri fiscale.

Documentele au mai arătat că unele bănci au jucat un rol important într-o schemă de exploatare a regimurilor fiscale offshore secrete.

Cinci dintre băncile enunţate în Panama Papers – HSBC, Societe Generale, Credit Agricole, BNP Paribas şi Santander – sunt, de asemenea, menţionate şi în cel mai recent raport al Oxfam.

Scandalurile au amplificat presiunea ca Uniunea Europeană să îşi înăsprească şi mai mult reglementările.

În aprilie 2016, Comisia Europeană a propus o legislaţie care prevede ca persoanele cu mai multe cetăţenii să îşi dezvăluie datele fiscale.

Însă planul exclude până la 90% dintre companii, deoarece este aplicat doar companiilor care au un profit anual de cel puţin 750 milioane de euro.

În plus, planul este limitat la companiile care operează în interiorul Uniunii Europene şi în paradisurile fiscale incluse pe lista neagră a blocului european.

Alte ţări sunt excluse din propunerea UE, lăsând o mare breşă pentru comiterea de abuzuri, conform Oxfam.