Armageddonul bacteriologic la orizont? Tulpina mortală a staficolocului auriu este deja endemică în afara spitalelor

MRSA, tulpina mortală a staficolocului auriu a dezvoltat rezistenţă la antibiotice şi s-a extins dincolo de pereţii spitalelor.
Igiena mâinilor
Igiena mâinilor (Facebook)

MRSA (Methicillin-resistent Staphylococcus aureus), un agent major cauzator de infecţii nosocomiale mortale, foarte periculos, care a devenit rezistent la antibiotice - pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) l-a clasificat o prioritate de sănătate publică - se transmite endemic în afara spitalelor. Este concluzia celui mai cuprinzător studiu efectuat până în prezent cu privire la extinderea aşa-numitei super-bacterii.

Rezultatele demonstrează „necesitatea de a revizui politicile şi practicile actuale de control al infecţiei”, spune Francesc Coll, primul autor al cercetării, de la The London School of Hygiene & Tropical Medicine, Marea Britanie.

MRSA este o tulpină mortală a staficolocului auriu (Staphylococcus aureus) împotriva căreia antibioticele nu mai sunt eficiente. Deoarece nu există medicamente pentru tratarea acesteia, a devenit una dintre cauzele principale ale infecţiilor în spitale. Deşi bacteriile sunt inofensive în cazul persoanelor sănătoase, pot provoca complicaţii grave în cazul unei minorităţi afectate. În acele cazuri rare în care infecţia afectează sângele, aceasta este fatală la unul din cinci pacienţi.

Noul studiu a analizat toate cazurile de infectare cu MRSA detectate într-un an, pe o suprafaţă de 16.000 de kilometri pătraţi în estul Angliei. S-a eşalonat genomul de cel puţin o bacterie de la fiecare pacient şi s-a efectuat un studiu epidemiologic al fiecărui caz, ceea ce a oferit pentru prima dată „o imagine de ansamblu cuprinzătoare a numeroaselor locuri unde se transmite MRSA”, spune Francesc Coll.

Conform rezultatelor prezentate în revista Science Translational Medicine, timp de un an au existat 173 de focare de MRSA în zona de studiu, dintre care majoritatea nu au fost detectate prin metodele existente de monitorizare a bacteriilor. Dintre acestea 68% din focare au apărut în spitale. În 16% dintre focare, bacteriile circulau între centrele de sănătate şi în exteriorul acestora. Alte 16% din focare au apărut în întregime în afara spitalelor.

Studiul indică faptul că măsurile de prevenire şi control ale MRSA nu au fost realizate în mod adecvat. De asemenea, demonstrează utilitatea încorporării secvenţializării genomului în studiile epidemiologice.

Potrivit autorilor studiului, secvenţierea genomului tuturor probelor de MRSA atunci când sunt detectate va clarifica unde se produc infecţiile, ceea ce ar permite detectarea timpurie a focarelor şi limitarea răspândirii bacteriilor. În plus, adaugă Trilla, „trebuie reamintit faptul că o igienă adecvată a mâinilor ajută la prevenirea transmiterii de MRSA”.

Articol ştiinţific de referinţă: Science Translational Medicine: Longitudinal genomic surveillance of MRSA in the UK reveals transmission patterns in hospitals and the community