Anticele nanostructuri din Rusia

Era oare posibilă crearea unor structuri complexe nanometrice în Rusia preistorică?
Era oare posibilă crearea unor structuri complexe nanometrice în Rusia preistorică?

Oopart-ul (artefact găsit într-un loc neobişnuit) este un termen aplicat zecilor de obiecte preistorice descoperite în diferite locuri din jurul lumii care, ţinând cont de nivelul lor tehnologic, nu corespund deloc cu vârsta lor determinată pe baza dovezilor fizice, chimice şi/sau geologice. Oopart-urile sunt frustrante pentru savanţii convenţionali şi o încântare pentru investigatorii aventuroşi şi persoanele interesate în teoriile ştiinţifice alternative.

În 1991, descoperirea unor artefacte extrem de mici şi spiralate în apropierea malurilor raurilor Kozhim, Narada şi Balbanyu din Rusia a declanşat o dezbatere care continuă şi în ziua de astăzi. Aceste structuri misterioase şi minuscule sugerează faptul că ar fi putut există o cultură capabilă să dezvolte nanotehnologia cu 300.000 de ani în urmă.

Aceste spirale confecţionate au fost descoperite iniţial în timpul cercetărilor geologice asociate cu extracţia aurului din munţii Ural.

Conform unei analize făcute de Academia rusă de Ştiinţe din Syktyvkar, cele mai mari piese descoperite sunt confecţionate în principal din cupru, în timp ce piesele cele mai mici sunt confecţionate din tungsten şi molibden.

Cele mai mari dintre aceste obiecte măsoară 1,18 inch, iar cele mai mici doar 1/10.000 dintr-un inch, şi multe prezintă proporţii echilibrate. Forma lor sugerează faptul că ele au fost confecţionate şi că nu sunt fragmente de metal ce au apărut în mod natural. De fapt, s-a descoperit că ele se aseamănă destul de mult cu aceleaşi componente în miniatură ale nanotehnologiei contemporane.

Deşi unii au afirmat că aceste structuri mici sunt doar resturi lăsate în urma unor testări de rachete la staţia spaţială Plesetsk din apropiere, un raport al Institutului din Moscova a determinat că ele sunt mult prea vechi pentru a proveni dintr-un proces modern de fabricaţie.

În 1996, dr. E. W. Matvejeva de la Departamentul Central Ştiinţific de Cercetare Geologică şi Exploatare a Metalelor Preţioase din Moscova, a scris că, în ciuda faptul că au o vechime de mii de ani, componentele au o origine tehnologică.

Piesele au fost descoperite la o adâncime cuprinsă între 3 şi 12 metri, într-un strat geologic cu o vechime cuprinsă între 20.000 şi 318.000 ani.

Cum au fost oamenii capabili să creeze astfel de componente mici într-un trecut îndepărtat, şi la ce au fost folosite? Unii consideră că piesele spiralate dovedesc faptul că rasa umană s-a bucurat de un nivel sofisticat de nanotehnologie în era Pleistocenă, în timp ce alţii afirma că obiectele descoperite au fost create de extratereştri.

Artefactele au fost studiate în patru centre diferite din Helsinki, St. Petersburg şi Moscova. Totuşi, se pare că cercetările suplimentare asupra acestor mici structuri au încetat în 1999 cu moartea dr. Johannes Fiebag, un cercetător principal al obiectelor descoperite.