Alina Bârgăoanu, prorector SNSPA: ”UE se confruntă cu o criză de model” (video)

”Criza de model a UE se manifestă prin incapacitatea de a mai produce prosperitate atât în interior, cât şi în exterior. Industriile creative şi Planul Juncker pentru investiţii sunt considerate soluţii pentru revigorarea modelului european”, a declarat marţi Alina Bârgăoanu.
Alina Bârgăoanu, prorector SNSPA (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Matei Dobrovie
22.03.2016
Se încarcă player-ul...

În cadrul evenimentului de lansare a Studiilor de Strategie şi Politici (SPOS 2015) de către Institutul European din România, rectorul SNSPA a arătat că toate cele 5 studii ”ating fie şi tangenţial această criză de model a Uniunii Europene”.

Potrivit lui Bârgăoanu, euroscepticismul şi terorismul sunt o ”excrescenţă a acestei incapacităţi a UE de a genera prosperitate”.

”Epoca consensului permisiv la nivelul statelor membre s-a încheiat. UE nu acţionează ca întreg, iar România va trebui să treacă prin dilema poziţionării. Ţara noastră va trebui să se poziţioneze pe chestiuni importante precum Brexit-ul, TTIP sau prelungirea sancţiunilor impuse Moscovei”, a mai spus prorectorul SNSPA.

Pe aceeaşi idee, Valentin Cojanu, profesor de economie în cadrul ASE şi coordonator al studiului ”Industriile creative: potenţial de creştere în România şi în context european”, a arătat că industriile creative pot aduce un suflu nou în UE pe fondul reducerii creşterii economice şi a despărţirii societăţii moderne de modelul industrial şi al orientării către design şi marketing.

”Adoptarea monedei unice a fost un moment important, dar prost gestionat din cauza fragmentării pieţei interne în principal pe sectorul care contribuie în proporţie de 80% la activitatea economică – serviciile. Sectorul industriilor creative reprezintă 5% din PIB în UE şi în România şi este important pentru economiile locale, pentru regenerarea zonelor considerate la periferia Europei”, a precizat Cojanu.

În opinia sa, societatea modernă se desparte de procesul industrial şi se îndreaptă către capetele procesului de manufactură (de producţie şi prelucrare) - designul şi marketingul.

”Oamenii vor să lucreze mai puţin, să câştige mai puţin şi să aibă mai mult timp liber”, a afirmat economistul, arătând că România are o lipsă de specialişti în design şi vânzare şi nu este o ţară foarte atractivă pentru creatori, chiar dacă are un potenţial creativ mare.

”Experienţa lui Brâncuşi ne arată o ţară cu mare potenţial creativ, dar neatractivă pentru creatori. Sectorul cultural-creativ are o diversitate extraordinară, iar problemele sunt diferite de la sector la sector. Industria cinematografică se confruntă cu probleme total diferite de cea a publicităţii sau cea de software”, a explicat Valentin Cojanu.

El a subliniat şi importanţa modului în care producţiile culturale sunt receptate într-o ţară şi în care sunt absorbite de societatea respectivă. ”Sectorul cultural-creativ este important din punct de vedere economic şi are externalităţi sociale impresionante, care se întorc în crearea de valoare adăugată şi profituri”, a concluzionat economistul.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor