Alexandru Tănase: Unii nostalgici după ideile staliniste nu acceptă că vorbim limba română

Cu toate că a depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului, şi cu ocazia Zilei Independenţei şi a Limbii Române, acest lucru a fost făcut de către şeful statului, Igor Dodon doar pentru a bifa, consideră fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. Faptul că şeful statului de Ziua Independenţei cântă cu preoţii „Smugleanca” în Piaţă, sau de Ziua Limbii Române a preferat să meargă la Comrat să sărbătorească Ziua Portului Popular, lipsind de la evenimentele din PMAN, este o problemă a adăugat Tănase.

„Eu nu am depus niciodată flori la monumentul lui Ştefan cel Mare. Îmi amintesc bine sărbătorile sovietice, unde exact acelaşi lucru se făcea la statuia lui Lenin. Oameni care absolut erau indiferenţi faţă de valorile comuniste, nici nu ştiau exact cine-i Lenin, îşi scuipau sufletul că în ziua lor liberă în loc să stea acasă, sunt scoşi în mod forţat la manifestaţii ca să depună flori.

Aici după proclamarea independenţei, Ştefan cel Mare a devenit un substituent pentru Vladimir Ilici Lenin şi aceeaşi oameni care se închinau lui Lenin acum depun flori la Ştefan cel Mare. Unii dintre ei depun de două ori, la 22 aprilie depun la Lenin, apoi merg la Ştefan cel Mare cu anumite ocazii şi totul se transformă într-o farsă cu aer mai grotesc”, a declarat Alexandru Tănase în cadrul emisiunii „Important” de la TVC21.

În contextul sărbătoririi Zilei Limbii Române şi a deciziei luate de Curtea Constituţională la finele anului 2013 privind declararea limbii de stat a Republicii Moldova drept limba română, Tănase a specificat că aceasta a fost o decizie importantă care în mod normal ar fi trebuit să pună punct pe această interminabilă dispută identitară despre denumirea limbii.

Acesta consideră că astfel de neclarităţi aveau o anumită logică în perioada lui Stalin, în perioada post-stalinistă, în primii ani ai independenţei, dar nicidecum după trei sau patru generaţii crescute în condiţiile statului independent Republica Moldova, generaţii care au învăţat în şcoală limba română şi au fost educaţi în spiritul literaturii româneşti.

„Speram foarte mult că odată cu această decizie se va închide acest subiect, dar se pare că mai sunt mulţi dintre cei care preferă să comercializeze în interes electoral moaştele fostului imperiu. Mai sunt nostalgici care mai votează ideile astea staliniste în loc să procedeze responsabil şi să-şi asume că suntem cu toţii cetăţeni ai Republicii Moldova dar vorbim limba română. Acesta este adevărul şi realitatea. Ei preferă să insiste pe aceste falsuri despre limba moldovenească”, a conchis ex-preşedintele Curţii Constituţionale, punctând că e jalnic că după 26 de ani de independenţă moldovenii nu au ajuns să aibă o unitate naţională măcar în problemele care ţin de viitorul acestui popor.