Alegeri electorale în Turcia. Erdogan se confruntă cu un test major

Peste 56 milioane de alegători turci se îndreaptă duminică spre secţiile de votare pentru a alege preşedintele şi un nou Parlament. Scrutinul are loc după ce, în 2017, au fost aprobate modificări ale Constituţiei referitoare la remodelarea sistemului prezidenţial al ţării.

Alegerile au început la ora locală 8 a.m. (0500 UTC), potrivit Deutsche Welle, şi reprezintă cea mai mare provocare cu care se confruntă preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi partidul său islamist AK de când au ajuns la putere, în urmă cu peste un deceniu şi jumătate.

De asemenea, alegerile vor fi un test de putere pentru opoziţie.

Preşedintele Erdogan, care nu a pierdut un scrutin în ultimii 16 ani, a devansat alegerile care, iniţial, au fost programate pentru noiembrie 2019.

Pe baza noii Constituţii, alegerile marchează o nouă eră a puterilor extinse pentru biroul prezidenţial, indiferent de persoana care este aleasă.

Erdogan este considerat favorit la câştigarea alegerilor şi, chiar dacă nu va fi capabil să strângă suficiente voturi pentru a obţine o victorie clară duminică, probabil va reuşi să facă acest lucru în cea de-a doua rundă a alegerilor, stabilită pentru 8 iulie.

Preşedintele, care a ieşit victorios în multe scrutinuri, candidează acum pe fondul unor probleme economice tot mai mari în ţară, printre care inflaţia de două cifre sau pierderea a 25 de procente a valorii lirei turceşti în faţa dolarului american.

Pe de altă parte, candidatul din opoziţie Muharrem Ince din Partidul Republican al Poporului (CHP) a devenit tot mai popular în ultimele etape ale campaniei electorale. Cu discursuri de campanie impresionante şi o prezenţă impunătoare pe scenă, Ince ar putea fi candidatul pe care l-ar întâlni Erdogan într-o posibilă a doua rundă.

Fost profesor de fizică care a ocupat funcţia de parlamentar timp de 16 ani, Ince a provocat o surpriză când a adunat sute de mii de susţinători la mitingurile sale în principalele trei oraşe ale Turciei – Izmir, Ankara şi Istanbul. O astfel de prezenţă la mitingurile opoziţiei nu a mai fost văzută în ultimii ani.

Pe lângă scrutinul prezidenţial, turcii vor alege cei 600 de parlamentari. Opt partide, dar şi candidaţi independenţi, concurează pentru posturi pe cinci ani.

Potrivit noii Constituiii, Parlamentul turc s-a extins cu 50 de locuri şi partidele pot forma alianţe în Parlament. Acest lucru va permite partidelor aliate mai mici să ocolească pragul minim de 10% de voturi necesar unui singur partid pentru a intra în Parlament.

Schimbările aduse legilor electorale au declanşat temeri privind frauda. Funcţionarii publici vor conduce de acum comisiile electorale ale secţiilor de votare. În plus, noua lege permite trimiterea de forţe de securitate la secţiile de votare.

Invocând temerile privind securitatea, autorităţile au relocalizat mii de secţii de votare din provinciile estice şi sud-estice predominant kurde, schimbare ce va afecta aproximativ 114.000 de alegători, care vor fi forţaţi să călătorească pe distanţe mai mari pentru a-şi depune buletinele de vot. De asemenea, unii alegători vor trebui să treacă prin puncte de control ridicate de armată.

O altă temere este aceea că buletinele de vot cu filigran dar fără ştampila oficială a comisiei electorale vor fi considerate valide. Această problemă a dus la acuzaţii privind comiterea de fraude în timpul referendumului de anul trecut din Turcia.

Alegerile vor fi monitorizate de 330 de observatori electorali străini din 44 de ţări, care acţionează sub autoritatea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Dar, în ultimele zile, guvernul turc a revocat dreptul multor observatori individuali de a intra în ţară.