„Adoptă un troll” - campanie de deconspirare a trolilor şi şefilor lor, lansată la Chişinău

Campania „Adoptă un troll”, foto simbol
Campania „Adoptă un troll”, foto simbol (alaiba.wordpress.com)

În contextul faptului că anul 2018 este un an electoral, activiştii civici Dumitru Alaiba şi Vlada Ciobanu au lansat o campanie de deconspirare a trolilor şi a şefilor lor cu genericul „Adoptă un troll”. Mai mult decât atât, cei doi au anunţat că au iniţiat şi o acţiune de colectare de bani pentru a plăti informatorii pentru mai multe detalii despre „fermele de troli”: cine sunt şefii, ce sume se dau, cum funcţionează sistemul.

Trolii răspândesc minciuni şi ştiri false pe internet. Pentru a-şi promova stăpânul şi partidul care îi plăteşte, ei atacă, denigrează şi creează ură. Facem un prim pas în lupta cu minciunile şi manipulările. Contribuţia voastră este esenţială pentru noi”, au scris iniţiatorii campaniei.

În context, Vlada Ciobanu a ţinut să explice că prin trolli se face referire la comentatorii şi bloggerii plătiţi netransparent, editorii şi scriitorii de la site-uri dubioase, persoanele care coordonează mesajele lor, autorii iniţiali ai textelor denigratoare şi oricine conectat cu acest sistem.

În opinia directorului de programe în cadrul Centrului de Politici şi Reforme (CPR) Moldova, Dumitru Alaiba, publicul are dreptul să ştie cum trolii politici on-line, finanţaţi din corupţia de la nivel înalt, operează răspândind minciuni şi ură, împărţind oamenii şi stârnind discordie, promovând o agendă falsă bazată pe non-probleme, totul pentru a proteja imaginea angajatorilor lor. „Este un mecanism vizibil coordonat, disciplinat şi bine finanţat”, a subliniat Dumitru Alaiba.

În acelaşi timp, Alaiba a precizat că nu numai Kremlinul are „ferme de trolli”. Cei mai corupţi politicieni din Europa de Est au echipe similare de activişti online care au o agendă simplă – să protejeze angajatorul şi să-i distrugă pe cei care au păreri diferite.

Jurnaliştii Nata Albot şi Andrei Bolocan au menţionat în cadrul emisiunii „Internetu Grăieşte” că au fost identificate două categorii de trolli, anonimi care nu-şi arată propria identitate pe reţelele de socializare, în timp ce fură poze de la alte persoane, dar există şi trolli „oneşti” care nu-şi ascund identitatea, „ei sincer apar cu faţa lor, sincer îşi cresc comunitatea şi sincer iau bani de la stăpânii lor şi cred că este ok să facă lucrul acesta”.

„Noi nu neapărat ne gândim să facem liste de troli, statistic noi avem astfel de informaţie, şi ştim cum să-i depistăm individual”, a specificat Dumitru Alaiba. Făcând referire la ferma de trolli din Federaţia Rusă, activistul civic a explicat că la fel şi în Moldova, „aceşti băieţi se adună centralizat într-un oficiu, fac şedinţe, sunt remuneraţi, au şefi, primesc/transmit e-mail-uri. Tot acest proces este o informaţie care trebuie să devină publică”.

Potrivit directorului de programe CPR Moldova, în afară de profiluri, există pagini false, site-uri false de aşa-zise ştiri, unicul lor scop fiind să denigreze şi să lanseze falsuri. În context, activistul civic a specificat că ar fi bine ca internauţii să acţioneze împreună pentru a demonstra acestor trolli că instrumentele folosite de ei nu funcţionează.

Un rezultat garantat al campaniei iniţiate de Dumitru Alaiba şi Vlada Ciobanu ar fi „educarea oamenilor”, întrucât prin astfel de acţiuni oamenii află despre existenţa unei astfel de reţele. Totodată, Alaiba a specificat că nu vor plăti şi nu vor cere informaţii de la trolli, ci de la oricine care deţine astfel de informaţii. Cu toate că ceea ce-şi propun cei doi activişti civici ar semăna cu o turnătorie, Dumitru Alaiba a ţinut să precizeze că turnătoria se trage încă din spaţiul sovietic şi este o chestie foarte negativă, pe când ei îşi propun să aducă adevărul şi lumina într-un subiect foarte important.

Notabil este faptul că pentru a avea o transparenţă şi o credibilitate mai mare, „noi trebuie să avem un grup de oameni credibili care să valideze că o astfel de informaţie este de interes public”.