Acordul FMI-Moldova: “Doar presiunea externă poate da siguranţa că vor avea loc schimbări în bine”

Urmările unui eventual acord final încheiat cu FMI, cât şi natura condiţionată a acordului tehnic ce ar impulsiona reformele la Chişinău sunt abordate de economistul Stas Madan într-un interviu pentru europaliberă.org.
(TIM SLOAN/AFP/Getty Images)

În ceea ce priveşte acordul “la nivel de staff”, Republica Moldova a reuşit să convingă Fondul Monetar Internaţional să ofere ţării un împrumut de 179 milioane euro pe o perioadă de 3 ani. O decizie finală însă, urmează a fi luată în luna octombrie de către conducerea FMI. Chiar şi aşa, guvernul de la Chişinău a salutat acordul tehnic, iar Pavel Filip a ţinut să declare de la tribuna Parlamentului că “acest pas este unul important pentru credibilitatea economică a Moldovei.”

Chiar dacă relaţiile FMI-Moldova au progresat, o decizie finală urmează să fie luată în octombrie. “Deci este un credit de încredere condiţionat cumva, pentru că este scris negru pe alb - în condiţiile în care autorităţile vor îndeplini până atunci un set de acţiuni prioritare, vom avea şi acordul de finanţare şi memorandumul propriu-zis, nemijlocit”, a declarat Stas Madan pentru europalibera.org

În acest context, angajamentul autorităţilor moldovene de a înlătura pericolele din sectorul financiar-bancar este unul prioritar pentru FMI. Potrivit economistului, accentul s-a pus în primul rând pe netransparenţa din sectorul bancar şi efectele pe care le-a generat pentru că, de altfel, Moldova şi acum le resimte ca urmare a furtului din sectorul bancar.

Totuşi, FMI-ul ţine cont de aceste circumstanţe, consideră Madan. Această prudenţă poate fi dedusă şi din suma pe care FMI-ul ar putea-o acorda Moldovei dacă o decizie finală va fi luată la toamnă. “Nu putem să nu comparăm cu situaţia când ultima dată a fost semnat un memorandum de către Moldova şi FMI în timpul guvernului Filat, atunci Moldova a reuşit să obţină un acord de finanţare de circa 567 de milioane de dolari, ori acum vorbim doar de 179 de milioane de dolari, care înseamnă doar circa 75% din cota Republicii Moldova la FMI.”

În legătură cu reformele pe care Moldova ar trebui să le implementeze pentru a convinge şi consiliul executiv al FMI să ofere împrumutul Moldovei, Stas Madan afirma că este foarte interesant cum autorităţile vor reuşi pe deplin îndeplinirea acestor acţiuni prioritare, în condiţiile în care în două luni intrăm în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. “Evident că între aceste acţiuni prioritare şi promisiunile electorale este o contradicţie evidentă”.

Sectorul bancar este prioritar pentru că FMI, ca orice creditor, vrea să fie sigur că plasamentele pe care le efectuează în Moldova nu vor fi deturnate şi vor fi utilizate exact conform destinaţiei. Însă pe lângă această condiţie sunt încă multe altele, pe care nu le cunoaştem, dar s-ar putea să fie destul de dure, a mai punctat Madan.

Obligat de către FMI să implementeze reforme care ar face lumină în sectorul economic, dar şi motivaţi de alegerile prezidenţiale să nu iniţieze reforme nepopulare, autorităţile ar putea amâna sau scoate din agenda publică condiţiile impuse de către FMI până după alegeri, reflectă Madan.

“Pentru ţară, pentru Republica Moldova în general, acordul cu FMI nu este atât de important prin prisma alocărilor de bani care vor veni de la FMI, care, bine, sunt şi ele importante, dar mai ales din perspectiva reformelor asumate în faţa FMI-ului. Atunci când avem o guvernare în care încrederea populaţiei este la un nivel destul de scăzut, doar presiunea externă poate da siguranţă că vor avea loc schimbări în bine”, a conchis economistul.