17 ani prea mult. Evocarea unui genocid

În jur de 1,5 milioane de aderenţi Falun Gong au fost omorâţi pe mesele de operaţii în China, unde li s-au extras organe pe viu. În onoarea lor şi a altor milioane care au rezistat tăvălugului distrugerii rostogolit de Partidul Comunist Chinez, practicanţii Falun Gong din România au organizat un apel paşnic în faţa Ambasadei Chinei.
Practicanti Falun Dafa in faţa Ambasadei Chinei din Bucureşti
Practicanti Falun Dafa in faţa Ambasadei Chinei din Bucureşti (Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Practicanţii Falun Gong din România au comemorat miercuri, printr-un apel paşnic în faţa Ambasadei Chinei, 17 ani de la debutul persecuţiei declanşate împotriva mişcării lor spirituale în China, persecuţie de-a lungul căreia milioane de oameni au fost torturaţi pentru credinţa lor şi omorâţi pentru organele lor.

"Nu putem trăi cu acest măcel lângă noi"

Având portretele unora dintre victimele persecuţiilor în mâini, ei au comemorat tăcuţi cei 17 ani de torturi inumane.

"20 iulie este o zi de mare durere pentru practicanţii Falun Gong, fiind de fapt ziua în care, acum 17 ani, regimul comunist din China a început o persecuţie brutală împotriva practicii. Încercăm să conştientizăm lumea că nu se poate să trăim cu acest măcel lângă noi şi să închidem ochii. Statisticile arată că începând din anul 2000 în China s-au făcut între 60.000 şi 100.000 de transplanturi anual, ceea ce duce la o cifră de 1,5 milioane de transplanturi, adică 1,5 milioane de victime", ne-a declarat o tânără susţinătoare Falun Gong.

Chipurile celor adunaţi în faţa Ambasadei Chinei la Bucureşti erau solemne şi triste. "Prin faptul că suntem aici vrem să facem cunoscut că, pentru credinţa lor şi pentru valori morale, oamenii sunt omorâţi de către propriul stat!", ne-a precizat un practicant Falun Gong.

Practicanţii şi susţinătorii lor au avut şi un mesaj pentru Ambasada Chinei şi conducerea Partidului Comunist Chinez: "Anul acesta vrem încă odată să transmitem Ambasadei Chinei şi conducerii din China să oprească această persecuţie inumană, pur si simplu nu mai poate continua", a adăugat hotărât un altul.

Victime ale industriei patronate de stat

Comemorarea din acest an a avut loc pe fundalul publicării unui nou raport independent, "Recoltarea sângeroasă / Carnagiul: O actualizare", care relevă că în jur de 1,5 milioane de deţinuţi politic din China au căzut victime unei industrii macabre patronate de stat – recoltarea de organe pe viu.

Potrivit raportului, semnat de fostul secretar canadian de stat pentru Asia-Pacific, David Kilgour, de avocatul de drepturile omului David Matas şi de jurnalistul de investigaţie Ethan Gutmann, cea mai mare parte a victimelor sacrificate de vii pe mesele de operaţii au fost practicanţii Falun Gong (Falun Dafa), o practică de qigong care cuprinde un set de exerciţii înrudite cu artele marţiale, şi un cod moral bazat pe principiile Adevăr, Compasiune, Toleranţă.

La scurt timp după ce Partidul Comunist a lansat campania împotriva mişcării spirituale, industria transplanturilor din China a înflorit aproape peste noapte, investigaţii ulterioare dovedind că practicanţii Falun Dafa deţinuţi în lagăre de muncă au fost transformaţi practic într-o uriaşă bancă vie de organe. Pe lângă bătăile, torturile şi anchetele bestiale, aceştia erau supuşi unor analize laborioase de sânge şi ţesut, mulţi dintre ei fiind ţinuţi încarceraţi pentru a fi sacrificaţi după nevoile spitalelor militare care ofertau organe pentru transplant pe piaţa neagră de organe a Chinei.

Mărturiile despre recoltarea de organe au apărut pentru prima dată în ziarul Epoch Times, ediţia din Washington, D.C., în urmă cu mai bine de zece ani. În urma publicării articolelor noastre, fostul secretar canadian de stat David Kilgour şi avocatul David Matas au declanşat o investigaţie independentă finalizată, în 2006, cu un Raport - a cărui a treia variantă apărută în 2009, numită "Recoltarea Sângeroasă", a fost nominalizată la premiul Nobel pentru Pace - şi care concluziona că statul chinez ucide sistematic practicanţi Falun Gong pentru a le vinde organele

Kilgour şi Matas, cărora li s-a alăturat jurnalistul de investigaţie Ethan Gutmann, şi el autor al unei cărţi dedicate recoltării de organe din China - The Slaughter - Carnagiul, şi-au continuat investigaţiile despre atrocităţile din China, iar la 7 ani după "Recoltarea Sângeroasă" au revenit cu un nou raport care arată că spitalele chineze au transplantat între 60.000 şi 100.000 de organe anual, începând cu anul 2000, totalizând până în prezent aproximativ 1,5 milioane de cazuri – şi tot atâtea victime.

De-a lungul anilor, recoltarea de organe a ajuns atât în atenţia Congresului SUA, care a adoptat rezoluţii prin care condamnă această nouă formă de crimă în masă, cât şi în atenţia Parlamentului European care a adoptat în decembrie 2013 o Rezoluţie prin care China este chemată să "pună capăt imediat practicii de recoltare de organe de la deţinuţi politic". În urma acestora, ţări precum Spania, Israel, Italia, Taiwan, Australia şi-au modificat legislaţia din domeniul transplanturilor pentru a-şi întări propriul sistem de donare intern cât şi pentru a opri turismul pentru transplant.

Ca şi ultimă evoluţie, pe 13 iunie Congresul SUA a adoptat în unanimitate Rezoluţia 343, care a condamnat recoltarea de organe, fără consimţământ, de la deţinuţii politic (numiţi prizonieri de conştiinţă) din China, inclusiv de la un număr mare de practicanţi Falun Gong şi membri ai altor grupuri minoritare religioase şi etnice. Aproape concomitent, în urmă cu doar câteva zile, peste jumătate din membrii Parlamentului European au semnat Declaraţia WD48 prin care cer legislativului UE demararea unei anchete independente privind recoltarea de organe ce încă are loc în China şi punerea în aplicare, fără întârziere, a Rezoluţiei Parlamentului European din 12 decembrie 2013 privind recoltarea de organe în China, menţionată mai sus.

Povestea din spatele măcelului care se desfăşoară şi acum în China poate fi găsită în articolul 17 ani de crime. Zeci de milioane de victime. Povestea măcelului despre care Occidentul alege să vorbească doar în şoaptă